Comentariu: Se spune că primele litere care au apărut după picturile rupestre [pictografii] au fost literele alfabetului ebraic: Aleph (א), Bet (ב) și așa mai departe.

Răspunsul meu: Nu au apărut. Au fost descoperite de Adam care a trăit acum aproape 6.000 de ani.

A descoperit aceste litere pentru că a început să înțeleagă corelația dintre calitatea dăruirii și calitatea primirii și legătura dintre ele. El a văzut că există doar 22 de conexiuni și că prin aceste conexiuni între primire şi dăruire, ar putea exprima toate calitățile lumii. Prin urmare, le-a descris sub formă de linii și puncte. Din acel moment, avem alfabetul.

Întrebare: Ce este punctul negru dintr-o literă din ebraică, din care începe totul?

Răspuns: Este ceva care este complet opus calității de dăruire. Dăruirea, iubirea și bunătatea sunt calitățile pozitive care curg de la un obiect la altul numai în beneficiul celuilalt și sunt numite lumină. Și opusul acestora se numește punct negru.

Întrebare: Începe vreo literă cu acest punct negru?

Răspuns: Desigur.

Comentariu: Și apoi trasăm o linie orizontală și o linie verticală.

Răspunsul meu: Da, pe fundalul luminii albe. Pe fundalul foii albe de hârtie.

Întrebare: Când este scrisă întreaga literă, ce înseamnă?

Răspuns: Descriu în ce măsură calitățile negative pot deveni similare cu calitățile pozitive.

Întrebare: Vrei să spui că această literă neagră poate deveni similară cu foaia albă de hârtie, cu lumina albă?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și când combin literele într-un cuvânt?

Răspuns: Prin aceasta tocmai explicați cum treceți de la o calitate de dăruire la a doua, apoi la a treia, a patra și așa mai departe.

Întrebare: Și când scriu o propoziție completă, de exemplu, lumina albă, această foaie de hârtie?

Răspuns: Făcând acest lucru, vă expuneți toate capacitățile de dăruire pe fundalul luminii albe. După ce a fost scrisă Tora, care descrie absolut toate potențialele calității reciproce de dăruire și primire, nu are rost să scriem altceva. Totul este doar tot felul de adăugiri și comentarii la Tora.

Întrebare: Deci, descrie Tora toate dorințele și aspirațiile omului de a deveni dăruitor și iubitor?

Răspuns: Da.

Întrebare: Ce se întâmplă dacă cineva scrie în engleză, rusă, germană, armeană sau în orice altă limbă?

Răspuns: Faptul este că ceea ce se scrie acum, nu puteți citi corect, deoarece limbile sunt în continuă schimbare. Dacă luați astăzi un francez modern și unul care a trăit în timpul cruciadelor, nu s-ar înțelege. Limba s-a schimbat atât de mult!

Întrebare: Dar ebraica?

Răspuns: Nu. Ebraica nu s-a schimbat. Citim cărți scrise acum două sau trei mii de ani. Adam și-a scris cartea Îngerul Raziel acum 6.000 de ani și am citit-o de parcă ar fi fost scrisă astăzi. Nu este foarte clară, dar am citit-o. Am putea vorbi cu Adam la fel ca și cu contemporanii noștri.

Nu există nicio altă națiune care să-și cunoască strămoșul care a trăit cu mii de ani în urmă și să-l înțeleagă și să vorbească cu el în aceeași limbă.

Și evreii ar putea cu ușurință!

Întrebare: Asta pentru că codul nu s-a schimbat?

Răspuns: Da. Nu se poate schimba, deoarece este interacțiunea dintre lumină și întuneric, interacțiunea dintre două forțe.

Întrebare: Când spun că există un anumit cod încorporat în Tora, este vorba despre această interacțiune între lumină și întuneric?

Răspuns: Da. Întunericul sunt literele, iar lumina este fundalul pe care scriem.

Literele reprezintă echivalența calității unei persoane cu calitatea Creatorului. Când omul ajunge la această echivalență, atunci nu va exista nicio diferență între litere și lumină. Toate literele vor exprima doar calitatea luminii.

Toate literele există doar pentru a sublinia toate calitățile luminii în acele rânduri, în acele imagini în care aceasta este absentă.

Întrebare: Este adevărat că liniile orizontale și verticale reprezintă lumini diferite?

Răspuns: Da, desigur. Există multe semne diferite și există multe secrete în acest sens, adică lucruri pe care nu le-am rezolvat încă.

Întrebare: Există secrete nerezolvate în litere?

Răspuns: Desigur! Nu există altceva decât litere. Litera este un semn între noi și forța superioară. Nu există altceva decât aceste semne.

Întrebare: Putem spune că lumina trece de sus printr-un șablon numit „literă” și este imprimată în om?

Răspuns: Da, și asta este adevărat.

Întrebare: Ai spus odată o poveste despre o persoană complet obișnuită care trăiește în Siberia și care ți-a scris o scrisoare în ebraică în limbajul cel mai înalt, cel mai pur și poetic.

Răspuns: Da. I-am arătat-o ​​profesorului meu Rabash. Și a spus că este un text cabalistic scris de un om simplu, deoarece avea o astfel de iluminare spirituală.

Întrebare: Putem concluziona din aceasta că toate literele sunt în noi, în cadrul fiecărei persoane din lume?

Răspuns: Da. Mai târziu l-am întâlnit pe acest om și el nu a înțeles și nu știa nimic. A venit în Israel când a fost eliberat din Siberia după mulți ani. Nu mai rămăsese în el nimic din starea pe care o trăise atunci. I s-a dat ca o scurtă fulgerare pentru că suferea atât de mult. A vrut să iasă el însuși, corpul său, cu toată puterea! Și această tensiune l-a adus într-o stare atât de mare încât a fost capabil să scrie în ebraică. Tocmai a ieșit în lume prin el.

Întrebare: Dar putem spune că a fost rugăciunea lui?

Răspuns: Desigur.

Din emisiunea de pe KabTV„Știri cu Dr. Michael Laitman” , 21.04.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Oamenii traversează Machsomul împreună, ca grup, sau individual?

Răspuns: În principiu, individul este foarte important. Prin urmare, într-un grup, fiecare trece prin Machsom în felul său și nu toţi în același timp. Dar, pe de altă parte, traversarea Machsom de cel puțin a unuia din grupul de zece are un impact mare asupra celorlalți.

Întrebare: Deci, Machsom este traversat unul câte unul, dar nu este exclusă tranziția simultană?

Răspuns: Faptul este că tranziția de la a simții lumea noastră la a simții lumea superioară, forțele de dăruire, are loc treptat. Aceasta nu este o atracție sau o descoperire, ci o tranziție treptată, în timpul căreia se schimbă multe fundamente diferite într-o persoană. Prin urmare, nu putem spune că cineva a pătruns acum și altul încă nu.

Întrebare: Deci, acest proces durează mulți ani?

Răspuns: Nu, acțiunea în sine este destul de intensă. Nu durează mulți ani.

Întrebare:: Este o surpriză pentru o persoană când brusc i se dezvăluie ceva?

Răspuns: Da. Orice acțiune spirituală care se dezvăluie într-un mod nou într-o persoană devine o surpriză pentru aceasta. Ea simte că lumea este plină de calitatea dăruirii și a iubirii, calitatea Creatorului și simte o mare atracție pentru aceasta.

Întrebare: Deci, diferența dintre cineva care a trecut Machsom și cineva care nu, este că o persoană care a trecut Machsom vede doar forțe pozitive care lucrează în lume, el vede totul roz?

Răspuns: Nu este roz. Pur și simplu, există o forță pozitivă în lume care operează în calitatea dăruirii și iubirii.

Întrebare: El vede, de asemenea, manifestarea egoismului în lumea noastră ca fiind pozitivă?

Răspuns: El vede acest lucru pur și simplu ca o lipsă de înțelegere a existenței unei forțe spirituale pozitive.

Din emisiunea de pe KabTV “ Stări Spirituale” 06.02.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Astăzi, profeția a încetat și imitația a încetat, iar oamenii nu folosesc altceva decât vise. (Cartea Zohar)

Visul în spiritual înseamnă o stare când omul se află într-un anumit stadiu pe care îl simte și îl înțelege clar.

Să spunem că suntem acum în studioul unde este înregistrat programul nostru. Și apoi vreau să mă ridic peste acest nivel pentru a simți mai mult, pentru a ști mai multe, pentru a dezvălui mai multe, pentru a vedea conexiunile dintre toate elementele creației și pentru a mă ridica deasupra „animalului” meu, astfel încât să simt lumea în afara mea.

Acest efort, atunci când doresc să mă deconectez de starea mea actuală și să urc în viitor, se numește vis, întrucât mă deconectez puțin de această realitate. Vreau să-l înlocuiesc cu următorul, cu unul mai înalt. Dar, până când îl înțeleg, până îl conțin cu adevărat în mine, dar aspir doar la el, mă regăsesc, ca să spunem așa, între două etape.

Întrebare: Cuvântul „vis” și-a pierdut adevăratul conținut în lumea materială?

Răspuns: În Cabala are un sens complet diferit. Un vis este o presimțire a unui pas viitor atunci când te pregătești pentru el.

Din emisiunea de pe KabTV „Puterea cărții Zohar # 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot acțiunile egoiste corporale cum ar fi studiul, de exemplu, să extragă forța spirituală absolut a dăruirii din lumea superioară?

Răspuns: Într-adevăr, dacă lumea noastră nu este în niciun fel conectată la lumea superioară, cum pot face ceva prin acțiunile mele fizice, prin egoismul meu?

Ideea este că nu pot face nimic. Cu toate acestea, ni s-a dat ocazia să ne adunăm în grupul de zece și să încercăm să ne unim între noi în ciuda egoismului nostru, deasupra acestuia. Și, deși nu pot face asta deloc, în măsura în care încerc să mă conectez cu prietenii, invoc lumina superioară. Adică există o așa-numită conexiune ramură-rădăcină și o pot face.

Dacă mă comport într-un anumit fel cu prietenii din grup și studiem împreună sursele cabalistice, creăm legături între noi și imităm imaginile și acțiunile despre care scrie Cabala, atunci chiar dacă mă aflu în egoismul meu, simt totuși o inspirație internă să convoc impactul luminii superioare înconjurătoare către mine.

Această lumină înconjoară ego-ul în mod intenționat și, în măsura în care ego-ul tânjește după ea și pare să vrea să se asemene cu ea, lumina influențează ego-ul și îl schimbă.

Din emisiunea de pe KabTV „Fundamentele Cabalei”, 23.12.2018

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În copilărie, jocul este cea mai normală stare de creștere. Și îi ajutăm pe copii cu asta: le oferim seturi de construcții, puzzle-uri și le sugerăm tot felul de jocuri. Copiii se joacă și se dezvoltă.

Apoi, jocurile dispar încet din viață. Am vrut să te întreb: ce zici de adulți? Ar trebui să avem jocuri în viața noastră?

Răspuns: Trebuie să continuăm să ne jucăm de-a lungul vieții noastre. Dacă o persoană nu se joacă, nu crește, nici măcar la 30, la 40, la 50.

Comentariu: Dar am crescut, sunt deja adult. Am dobândit cunoștințe, o profesie.

Răspunsul meu: Deci, acesta este și un joc, deoarece joci pe altcineva, cine vrei să fii. Și când omul nu se mai joacă, pur și simplu își servește corpul. El începe să se întoarcă de la nivelul omului la nivelul unui animal. Și aici se termină viața lui. Timp de câțiva ani, va trăi în continuare sub forma unui animal care își servește corpul. Și atât.

Întrebare: De ce oamenii cred că jocul este specific unui copil? Când cineva spune că se joacă, vorbește despre ceva inventat.

Răspuns: Desigur, o invenție. Inventez. Ce înseamnă să îndrăznești? Se joaci ceva mai măreț, tot mai mare; toate acestea sunt aspirații, impulsuri. La fel ca și copiii, la orice se joacă, vor să se îmbunătățească. Jocul nostru ar trebui să fie și el natural, dar l-am pierdut.

În adolescență, i se dă deja totul, nu mai are nevoie de nimic și încetează să se mai joace.

Întrebare: Deci, aceasta este baza tuturor depresiilor, drogurilor și așa mai departe? Oamenii nu se mai joacă?

Răspuns: Viața nu obligă pe cineva să se joace.

Întrebare: Ar trebui să te forțeze viața să joci?

Răspuns: „Care este viața noastră? Un joc!” Doar unul diferit!

Chiar mă verific și evaluez: Există vreo dorință în mine de a sta liniștit? Aș vrea în ultimul moment asta! Și atât. Toate bune.

Întrebare: În acest an al pandemiei, jocul este o cale de ieșire din stare în care se află umanitatea acum? Este într-un punct mort, în reflecție.

Răspuns: Desigur. Trebuie să jucăm starea pe care dorim să o realizăm. Așa cum a spus Kozma Prutkov: „Dacă vrei să fii fericit, fii așa”. Acest lucru este foarte adevărat.

Întrebare: Ce joc ar trebui să jucăm acum? Acum, în acest timp cețos?

Răspuns: Trebuie să ne jucăm un joc al prieteniei și iubirii. Ce altceva mai există în om? Când acestea dispar, viața nu mai are gust.

Întrebare: Deci acesta este jocul principal? Tot timpul?

Răspuns: Desigur. Flirtând cu viața.

Întrebare: Și când spui „prietenie și iubire”, acestea sunt pentru altcineva, pentru cineva apropiat, îndepărtat, pentru lume? Ai pus totul acolo?

Răspuns: Desigur, asta este tot. Ar trebui să existe mișcare.

Întrebare: Dar dacă acesta este un joc și înțeleg intern că eu de fapt nu îl tratez pe altul așa?

Răspuns: Nu contează. Chiar dacă o fac intenționat, este posibil să nu îl tratez inițial așa și apoi să creez asta.

Întrebare: Creez această lume a jocului: nu îl tratez așa, dar vreau să-l iubesc tot timpul, vreau să fiu prieten cu el. Și apoi această lume apare la

acest nivel. Intru în ea? Așa se întâmpl?

Răspuns: Ceea ce doriți să se întâmple se va întâmpla.

Întrebare: Jocul nostru principal este jocul prieteniei și al iubirii?

Răspuns: Da. Să nu le numim prietenie și iubire. Este prea copilăresc. Doar conexiuni bune între noi, asistență reciprocă, simțirea nevoii unor relații bune ne pot conduce către o lume nouă. Altfel, nu este nimic.

Noua lume este o nouă societate în care voi simți din ce în ce mai mult că sănătatea mea fizică și mentală depinde de toți cei din jurul meu și ei depind de mine. Și suntem atât de cuprinși în mod constant unul în celălalt, încât este imposibil să ne rupem unul de celălalt.

Trebuie să realizez că există o astfel de lege a naturii, o lege foarte strictă, că atitudinea mea față de ceilalți determină atitudinea lor față de mine. Acest lucru este atât de ciudat pentru noi. Dar dacă încercăm cu adevărat, atunci desigur, vom vedea treptat că lumea depinde doar de atitudinea noastră față de ea și se va schimba în bine. Adică îți proiectezi lumea.

Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 21.04.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: „Care sunt caracteristicile definitorii ale evreului?”

Oricine este de acord să se ridice deasupra naturii egoiste umane pentru a se conecta pozitiv cu alți oameni – conform expresiei „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” – este considerat un evreu, care provine din cuvântul pentru „unitate” („Yichud“) .

Nu este vorba de a avea strămoși evrei în sens fizic și biologic, dar toată lumea – întreaga omenire – va trebui în cele din urmă să ajungă la un astfel de statut. Cu alte cuvinte, toată lumea va ajunge la o stare de unificare peste ego-ul care divide, așa cum este scris, că atunci Țara Israelului se va răspândi în întreaga lume, ceea ce înseamnă că toți oamenii din lume vor trăi conform principiului, „ Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți. ”

Sunt sigur că vom ajunge la această stare. Singurele întrebări sunt când și cum o vom ajuta să apară.

Scris / editat de studenții cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este diferența dintre dorințele egiptenilor și mulțimea mixtă (Erev Rav)?

Răspuns: Egiptenii efectuează acțiuni pentru că au fost învățați astfel, iar Erev Rav o face ideologic. Ei spun: „Este exact ceea ce trebuie să faci. Efectuați doar acțiunea și intenția va fi în ea”.

Cabalistul diferă de ei prin faptul că el crede că mai întâi trebuie să te gândești la intenție. Dacă este nevoie să faceți unele acțiuni suplimentare de dragul ei, efectuați-le, dar cu intenție. Pentru că numai în intenție avem o conexiune cu Creatorul. Puteți chiar să și primiţi ceva, dar dacă aveți o intenție de dragul dăruirii, acesta va fi dăruirea.

Adică intenția determină totul.

Erev Rav spune: totul este determinat de acțiune. Cabala spune: totul este determinat de intenție. Dar oamenilor (egiptenilor) nu le pasă nici de una, nici de cealaltă. Ei nu analizează deloc ce este intenția. Există acțiune, ei au fost învățați acest lucru și asta fac.

Din emisiunea de pe KabTV “Stări Spirituale” 22.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: În sursele cabaliste, este scris că fără revelarea Creatorului, nu putem fi egali.

Răspunsul meu: Nu vom fi buni pentru a face acest lucru, deoarece avem nevoie de un numitor comun pentru care facem acest lucru. Binele societății nu ne poate interesa. Egoismul nostru este dincolo de asta.

Egalitatea este posibilă numai dacă ne unim în rădăcina noastră superioară, din care venim. Apoi, pe măsură ce o atingem, vom înțelege de ce suntem diferiți. Tocmai această diferență în suma integrală ne dă sentimentul egalității.

Comentariu: De-a lungul istoriei omenirii, am existat într-o societate în care nu a existat nici o egalitate. Chiar și astăzi, lupta pentru egalitatea de șanse continuă. Femeile încearcă să devină ca bărbații și invers.

Tu, ca un cabalist, spui că nu poate exista egalitate și umanitatea însăși nu va ajunge niciodată la ea.

Răspunsul meu: Nu trebuie să ne străduim pentru egalitatea mecanică. Trebuie să acționăm după formula naturii și atunci vom deveni egali. Chiar dacă suntem diferiți, vom fi egali.

Din emisiunea de pe KabTV “Stări Spirituale” 29.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum recunoașteți un student? Cum simți că acesta este elevul tău?

Răspuns: În primul rând, oricine vrea să vină la mine, poate veni. Toată lumea este, de asemenea, conectată la noi prin Internet. Și apoi există selecție naturală.

Cei care suportă zilnic studii serioase, cu zeci de exerciții, cu întâlniri ale prietenilor, cu participarea la congrese, sunt considerați studenții mei.

Întrebare: În om prinde capătă formă o anumită schimbare internă dacă urmează această cale?

Răspuns: Rădăcina sufletului.

Întrebare: Și ești absolut calm cu privire la oamenii care nu au putut îndeplini toate aceste condiții?

Răspuns: Totul este o chestiune de timp. Dacă nu în această viață, atunci în următoarea.

Din emisiunea de pe KabTV „Profesor-student” 19.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Tora examinează patru relații între oameni. Una dintre acestea spune ; „Ce este al meu este al meu și ceea ce este al tău este al tău” este considerat cea mai rea și se numește „Sodoma”. Iar în lumea noastră este considerată normală.

Răspunsul meu: Nu. Aceasta este o stare anormală, deoarece întrerupe toate conexiunile dintre oameni. Nu am dreptul nici să îți dau ceva, nici să primesc ceva de la tine. Deci toată lumea din societate este absolut izolată unul de altul. În plus, chiar se spionează reciproc pentru a respecta această condiție.

Întrebare: Este împotriva unității, împotriva tendinței naturii de a ne aduce la un întreg comun?

Răspuns: Acest lucru este complet împotriva naturii, deoarece natura este construită pe interconectarea dintre atomi, particule, celule și oameni cel puțin în ceva, cel puțin într-un fel. Și aici, totul se bazează pe izolare.

A doua stare: „Ceea ce este al meu este al tău și ceea ce este al tău este al meu.” Aceasta este esența naturii unei societăți primitive în care totul este proprietate comună: soții, copii, locuințe și animale. Această stare este caracteristică egoismului nedezvoltat, în special, al unui sistem comunitar primitiv.

A treia stare: „Ceea ce este al meu este şi al tău și ceea ce este al tău este al tău.” În Tora, se numește Hesed.

Aceasta este o stare bună, dar incompletă, în care sunt practic blocat să dau altcuiva și să mă gândesc la altcineva.

Acest lucru este bun pentru grupuri mici de oameni, pentru copii, pentru societăți slabe, pentru bolnavi și bătrâni, atunci când le da și le transfer totul. Dar aceasta este o stare defectuoasă în care nu există flux de informații și forțe, nici schimb. Totul merge într-o singură direcție, iar natura nu este construită așa.

Natura se bazează pe faptul că toate părțile sale sunt blocate integral într-un singur sistem comun și între ele există un schimb de energie, informații și forțe vitale pentru a susține întregul sistem împreună în interacțiunea sa integrală și corectă.

A patra stare: „Ce este al meu este al meu, iar ceea ce este al tău este al meu” se numește „păcat” – când obțin de la societate mai mult decât ar trebui.

Practic, toate aceste patru tipuri de interacțiune între oameni există în egoism. Niciunul nu este perfect. Cabala ne ridică deasupra lor.

O stare perfectă este atunci când suntem într-o interacțiune completă unul cu celălalt, în incluziune unul în celălalt. Nu este cazul în niciuna dintre cele patru stări.

Din emisiunea de pe „Stări spirituale” din 13.05.2019

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→