Comentariu: Ar (așa își abrevierează numele) vă scrie: „Vă ascult în mod constant videoclipurile. Spuneţi-mi vă rog, de ce spuneţi mereu că doar evreii vor schimba lumea? De ce să-ți asumi o responsabilitate atât de mare asupra ta și asupra națiunii? Cine v-a dat o asemenea autoritate? Să nu-mi spuneţi că este scris în Biblie. Răspundeţi-mi la întrebare, profesore.”

Se pare că este un student începător dintre noi și nu înțelege de ce numai evreilor li se încredințează o asemenea responsabilitate.

Răspunsul meu: Pentru că metoda de corectare a lumii care se numește „Cabala”, se găsește tocmai printre evrei și le-a fost dată cu mii de ani în urmă.

Comentariu: Dar prin evidențierea poporului noștru, provocăm multă rezistență.

Răspunsul meu: Înțeleg acest lucru, dar este mai bine atunci când înțelegi că acesta este adevărul și că ești urât pentru asta. Conform acestui adevăr, trebuie să dezvălui lumii metoda de corectare și de aceea umanitatea te urăște.

Adică accept această provocare și spun: „Da, ai dreptate, problema este la noi; noi suntem de vină. Dar dacă mă ucizi nu îți va fi mai ușor. Este mai bine să ascultăm și să ne gândim cum putem folosi cu adevărat acest adevăr etern.”

Comentariu: Dar se pare că nu există prea multe dovezi în acest sens.

Răspunsul meu: Va exista o dovadă dacă împlinim ceea ce este indicat.

Comentariu: Deci spuneţi, până acum să spunem, sunt doar cuvinte. Pentru mulți oameni sunt cuvinte.

Răspunsul meu: Desigur. Dar pe de altă parte, ei pot spune: „Deci, de aceea îi urâm cu adevărat! Înseamnă că îi urâm corect.”

Întrebare: Ce se întâmplă dacă o persoană nu găsește ura în sine? Un număr mare de oameni nu găsesc în ei înșiși ura față de evrei. Parcă le spunem necontenit: „Urăște evreii! Ei ne urăsc!” Dar ei nu simt asta.

Răspuns: Atunci vino între noi toți; o vom face împreună! Să corectăm lumea împreună.

Comentariu: Pe scurt, este un cerc vicios. Există tot timpul un număr mare de comentarii la videoclipurile dvs.. Și toate sunt îndreptate în direcția poporului ales: „Ce spuneţi despre dvs. înşivă? Cine v-a dat dreptul? De ce sunteţi atât de sigur de asta?”

Răspunsul meu: Ei înșiși o spun! La urma urmei, întreaga umanitate are încă niște opinii, atitudini, suspiciuni, pretenții speciale și așa mai departe cu privire la evrei. Vreau doar să arăt această problemă în mod normal și să dezvălui care este problema. Această problemă este veche de mii de ani. Ajunge cu ascunderea sau negarea ei!

Întrebare: Care ar trebui să fie acțiunile unei persoane care nu este evreu? Și cine ar vrea să vă audă?

Răspuns: O persoană trebuie doar să audă ceea ce spun.

Întrebare: Atribuiți vreo acțiune specifică unui evreu?

Răspuns: Da. Un evreu trebuie să afle de ce este special. Apoi în conformitate cu aceasta să dezvăluie această particularitate tuturor națiunilor lumii. Și împreună cu ei, cu toate națiunile lumii, să trecem la schimbarea umanității, a naturii și a tot ceea ce există.

Întrebare: De la ce la ce?

Răspuns:: De la egoismul absolut al umanității la a face acțiunea opusă — o conexiune. Aceasta este exact responsabilitatea evreilor. Toate popoarele lumii trebuie să asculte ce spun evreii; poate chiar spun ceva considerabil. Aceasta poate fi salvarea noastră.

Comentariu: Dar doar unii evrei spun asta. Majoritatea evreilor nu spun deloc ceea ce spuneţi dvs..

Răspunsul meu: Ei nu știu și nu înțeleg, la fel ca națiunile lumii, că au responsabilitatea să vină ei înşişi la conexiune și să aducă lumea la asta.

Oamenii o vor auzi oricum.

Întrebare: Ce speranță aveţi? Repetați asta tot timpul.

Răspuns: Speranța mea se bazează pe faptul că lumea nu se va sfârși chiar așa și nu va intra într-o altă stare. În cele din urmă, va forța toate națiunile lumii, inclusiv pe evrei, să se gândească la ce este corectarea lumii, la ce trebuie să facem cu adevărat și la ce trebuie să ajungem noi toţi și în primul rând evreii.

Acest lucru nu este ușor. Dar timpul trece.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 8/18/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Nu contează din ce parte și din ce loc exact începem să citim Zoharul. Chiar dacă o persoană aude o lecție pentru prima dată, nu contează deloc. „Nu există timp în Tora “; vorbește despre stări spirituale și toate acestea se întâmplă în interiorul nostru, dar încă nu le simțim.

Dar nu contează. Este important pentru noi să trezim lumina care se află în Cartea Zohar, care este sursa cea mai înaltă, cea mai exactă și mai puternică. Nicio carte nu se poate compara cu Cartea Zohar în ceea ce privește efectul asupra sufletului.

A chema lumina asupra propriei persoane, astfel încât să ne influenţeze, este posibil doar devenind ca aceasta în calități. Prin urmare, citim împreună Cartea Zohar, adică, în primul rând înainte de a deschide această Carte, fiecare ar trebui să se pregătească pentru conexiunea cu ceilalți.

De asemenea, este scris despre darul Torei că, dacă ești de acord (este clar că nu poți, ci doar ești de acord!) să devii „ca o singură persoană cu o singură inimă” și să atingi iubirea frățească (în viitor), atunci vei primi Tora, adică metoda de corectare prin lumina care se întoarce la sursă, la Creator. Atunci această lumină te va afecta și te va întoarce la sursă, la bunătate, la echivalența cu Creatorul.

Prin urmare, în timp ce citim Cartea Zohar, trebuie să încercăm întotdeauna să îndeplinim această condiție: să fim gata să ne unim astfel încât lumina să ne influenţeze, să ne unească și în unitatea noastră, ca într-un singur suflet, vom dezvălui lumina, Creatorul. La urma urmei, un suflet individual poate simți doar realitatea noastră actuală, pe care o percepem acum.

Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de Cabala 10/15/10, Cartea Zohar, “VaYechi“

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ne putem ridica imediat când cădem în Klipot,, astfel încât să nu rămânem mult timp în ele?

Răspuns: Vor exista întotdeauna diverse probleme între prietenii din grup. Dar dacă sunteți conectat cu grupul și înțelegeți clar că totul depinde doar de conexiunea cu prietenii și dacă împreună acționați corect în ceea ce privește Creatorul, atunci vă veți ridica rapid din aceste probleme.

Astfel, fiecare dintre coborârile voastre va fi însoțită de o ascensiune și mai mare de la egoism la altruism, o conexiune și mai mare între voi. Prin urmare, veţi atinge scopul rapid și ușor.

KabTV “Stări Spirituale” 8/21/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Este imposibil să vorbim cu Creator în felul în care vorbim cu oamenii, cu care avem un sentiment comun și abilitatea de a ne auzi vocile unul altuia. Cu Creatorul, trebuie să găsim un canal de comunicare: „Eu pentru El și El pentru mine”, astfel încât să putem „auzi,” înțelege și simți pe Creator.

O persoană primește capacitatea de a-l auzi pe Creator la gradul de Bina, deoarece Bina aude. Atunci voi auzi ce îmi spune Creatorul. În relație cu Creatorul, trebuie să fiu la gradul de Malchut, care se ridică la Bina. Atunci pot vorbi cu El și El mă va auzi. Adică, trebuie să fiu la gradul de dăruire: „Eu către El, iar El către mine”.

„Eu către El” este lucrarea mea, dorința de a mă ridica la gradul de dăruire. „Creatorul pentru mine” înseamnă că ar trebui să pot auzi cum mi se adresează Creatorul. La urma urmei, nu este ușor.

Creatorul este sursa vieții, lumina superioară din care emană tot ceea ce există și primește împlinire și viață. Când ne conectăm cu Creatorul, trecem la o formă diferită de existență în comparație cu cea pe care o aveam înainte și începem să trăim la gradul de dăruire.

La gradul de dăruire, nu există limite pentru apropierea unul de celălalt, devoţiune și primire; totul se întâmplă într-o altă dimensiune. Așa intrăm într-o nouă conexiune.

Cum poți învăța să vorbești cu Creatorul? Încerc să înot în același curent cu tot ce se întâmplă în viață pentru că vine de la Creator cu siguranță. Vreau să fiu conectat cu El în fiecare moment al vieții mele și să simt în interiorul acestei conexiuni cum Creatorul mă întoarce constant într-o direcție și apoi în alta. Vreau să fiu în adeziune cu El și să nu-L mai las.

A fi în adeziune cu Creatorul înseamnă să-L urmăresc în fiecare moment, astfel încât El să meargă în fața mea și să nu alerg în fața Lui și să risc să ies din grădina Lui.

Principalul lucru este conexiunea cu Creatorul și nu ceea ce primesc prin el. Chiar dacă primesc aparent cele mai neplăcute evenimente, dar vin de la Creator, atunci totul va fi bine cu mine. Principalul lucru este să păstrezi conexiunea cu El. Adică îmi ridic conexiunea cu Creatorul deasupra oricărei posibile împliniri, astfel încât această conexiune cu Creatorul însuși să devină împlinirea mea.

Dacă Creatorul este binele absolut, iar eu primesc numai lucruri bune și corecte de la El, atunci pot să mă întorc către El cu o singură cerere: pentru corectarea mea, pentru a nu gândi nimic rău despre El, mai degrabă numai bine.

Din prima parte a  Lecției zilnice de Cabala 9/6/22, “Vorbimd cu Creatorul”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Aţi spus odată că Klipa funcționează într-o formă inversă. Dacă nu ar exista, nu am putea rezista unității în grup, calității dăruirii?

Răspuns: Da. Ca egoist, nu pot rezista la starea în care trebuie să lucrez fără niciun beneficiu pentru mine. Prin urmare, există un fel de coajă care practic îmi spune: „Totuși vei primi ceva pentru asta”. Astfel, îmi oferă posibilitatea de a face anumite acțiuni.

Prin urmare, este imposibil să dobândești calitatea de dăruire și iubire în mod direct.

KabTV “Stări Spirituale” 8/21/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă Domnul nu zidește o casă, în zadar lucrează la ea constructorii ei.

Creatorul trebuie să construiască structura sufletului nostru, nu noi singuri. Deci cum putem intra în această casă construită de Creator? Pe ce fundație stă ea?

Întreaga fundație a acestei case este grupul meu de zece. Este ca și cum aș săpa gropi în pământ și aș turna în ele stâlpi pe care îi voi folosi pentru a susține casa pe care o voi construi. Acest fundament se află în interiorul dorinţei mele egoiste; Sap gropi în ea și pun piloni de fundație în ele. Altfel casa nu va rezista.

Trebuie să întăresc această fundație, să intru adânc în pământ și să arunc talpa fundației pe care voi instala pilonii de beton. Când voi ridica atâţia stâlpi cât sunt necesari conform calculului, voi putea deja să construiesc pereți între ei, pardoseli și așa mai departe. Aceasta este munca noastră atât în ​​construcția spirituală, cât și în cea corporală. Aceleași principii se aplică în toate lumile.

Fiecare stâlp pe care se află clădirea este conexiunea noastră. Trebuie să ne conectăm prin toate tipurile de conexiuni posibile: prima dată după calitățile unui prieten, a doua oară după calitățile altuia, a treia oară după calitățile unui al treilea. Așa construim o clădire care are zece Sefirot principale.

Apoi, în interiorul acestui cadru, începem să construim pardoseli și să aşternem pardoseli între stâlpi. Aceasta este deja printr-o simplă conexiune între noi la același nivel, când fiecare îl completează pe celălalt, anulându-se pentru a se conecta.

Există multe detalii în aceasta, care datorită reflectării rădăcinilor spirituale sunt prezente și în lumea noastră fizică. În principal, conexiunea are loc prin diferite forme de auto-anulare reciprocă.

A construi o conexiune între noi înseamnă a construi Templul, zidirea sufletului nostru. Încercăm să construim această conexiune și să vedem că nu suntem în stare să o facem, pornind de fiecare dată de la capăt, de la o nouă respingere și disperare. Atunci ne dăm seama că ne lipsește forța Creatorului de a ne ține, pentru a sprijini clădirea.

Ne conectăm unul cu altul, dar Creatorul trebuie să ţină această conexiune. Apoi mai adăugăm unul, apoi altul, iar Creatorul menține totul. Avem nevoie de El ca forță care ne ține împreună atunci când încercăm să ne apropiem unul de celălalt.

Avem nevoie de Creator ca bază a muncii noastre, avem nevoie de El să o organizeze, să păstreze succesele pe care le-am obținut și să ne corecteze greșelile. Avem nevoie de El la fiecare pas. Ne punem dorința, iar Creatorul o corectează, ne unește unul cu celălalt și o menține împreună.

Este imposibil să faci ceva fără ajutorul Creatorului și fără munca Creatorului, nimic nu va fi construit în forma corectă.

Din prima parte a  Lecției zilnice de Cabala 8/30/22, “Dacă Domnul nu zidește o casă, în zadar lucrează la ea constructorii ei”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

La știri (RT): „O mamă care și-a ajutat fiul să treacă linia de sosire într-o cursă de 10 km, în timp ce acesta părea gata să se prăbușească de epuizare, a costat alergătorul o medalie de argint.

„Artem Burtsev a condus evenimentul în regiunea rusă din Orientul Îndepărtat Yakutia pentru cea mai mare parte a duratei sale.”

„Aproape de final însă, a început să se poticnească în căldura de 34C (93F) și a fost depășit de un adversar.”

„Văzându-și fiul luptându-se, mama lui a fugit pe pistă și l-a ajutat să treacă peste linia de sosire.”

„Dar s-a stabilit că interferența îl va costa pe Burtsev o medalie de argint”.

Întrebare: Poate ar trebui să facem invers? Poate ar trebui să promovăm un atlet care îl ajută pe un atlet sau o mamă care vine în ajutorul copilului ei, mai degrabă decât cine câștigă primul loc. Dvs. ce credeţi?

Răspuns: Desigur. De fapt, sportul a devenit neplăcut. Nu există bucurie sau ușurință în el; nu există plăcere în el. E ca un război.

Întrebare: Acesta este sentimentul pe care îl aveţi când îl priviţi?

Răspuns: Nu îl mai urmăresc.

Întrebare: Acesta este motivul pentru care nu îl mai vizionați?

Răspuns: Da.

Întrebare: Înainte, era în regulă să îl urmăriţi?

Răspuns: Mai înainte, desigur.

Întrebare: În ce s-a transformat sportul?

Răspuns: Sportul s-a transformat într-o vânătoare! E ca și cum ai ieși în junglă să vânezi această medalie. Trebuie să-i zdrobești pe toți.

Întrebare: Dar cum ar trebui să fie?

Răspuns: Oamenii ar trebui să lupte pentru a atinge obiectivele împreună. Să spunem că pe un stadion, într-un sport, în condiții speciale se obține rezultatul maxim. Acest rezultat se aplică tuturor.

În general, sunt împotriva premiilor.

Întrebare: Pentru ce lupt, atunci? Ce scot din asta?

Răspuns: Este răspunsul tău: „Dacă nu este un premiu, ce este asta pentru mine?” Rezultă că nu iubești sportul, ci o medalie.

Comentariu: Corect, o medalie sau recunoașterea, aplauzele.

Răspunsul meu: Nu, o medalie este ceva ce poți purta, un fel de însemn. Este pentru tine și pentru alții. Dar nu aș distinge-o prin clasament. Principalul lucru este participarea!

Întrebare: Participarea singură? Credeţi că asta va fi suficient pentru oameni?

Răspuns: Dacă le place sportul, atunci da.

Întrebare: Deci spuneţi-mi, când un sportiv ajută un sportiv, când devine greu, când vine o mamă în ajutor, pe ce piedestal îl pui? Ce loc i-aţi da?

Răspuns: Acesta este cel mai important lucru! Pentru asta poți acorda o medalie – pentru ajutor. Regula fundamentală a sportului ar trebui să fie camaraderia și ajutorul reciproc! Pentru a arăta tuturor și nouă înșine potențialul care se află în noi. Asta e tot.

Întrebare: Dar jucătorii de fotbal? Joacă în echipe, ce fel de prietenie există aici? Trebuie să câștig, să marchez în poarta celuilalt.

Răspuns: Ar trebui să se simtă bine. Depinde de educație.

Comentariu: Mă simt bine că am marcat un gol și că echipa noastră câștigă.

Răspunsul meu: Și alții o fac, pe baza frumuseții jocului lor!

Întrebare: Fotbalul este prezentat atât de frumos pentru plăcerea spectatorilor? Și toată lumea este fericită!

Răspuns: Sigur. Lasă fotbalul să fie artistic: ții mingea în aer, o pasezi cu pricepere. Nu te împingi sau te împiedici unul de altul.

Întrebare: Deci principala preocupare a sportivilor ar trebui să fie să ofere plăcere telespectatorilor?

Răspuns: Nu numai pentru telespectatori, ci și pentru ei înșiși.

Întrebare: Cum ar trebui să o perceapă publicul? Încă sunt un fan al acestui club. Cum ar trebui să iau totul?

Răspuns: Vei sprijini acest club. Ca urmare, veți fi trist sau fericit. Şi ce dacă?

Întrebare: Și dacă alții câștigă, ce ar trebui să fac eu ca spectator?

Răspuns: Vei aprofunda; este un sport la urma urmei.

Întrebare: Dar artele marțiale? Când nu este o luptă în echipă, ci luptători sau boxeri, cum ar trebui să simțim despre asta?

Răspuns: Aici este destul de simplu. Totul este expus. Te lupți și nu-i cedezi. Tu lupți, iar adversarul luptă.

Întrebare: Dar către ce ar trebui să aspirăm? Ce ar trebui să ne dorim?

Răspuns: Pentru a arăta frumusețea jocului.

Întrebare: Care este frumusețea care trebuie arătată?

Răspuns: Trebuie să găsească o modalitate de a demonstra forța pozitivă.

Întrebare: Forța pozitivă este totuşi o forță. Cum poate fi bună?

Răspuns: Da, există o forță bună și una rea.

Forța bună este atunci când demonstrăm împreună atitudinea noastră bună unul față de celălalt. Ca în „prietenia a câștigat”.

Fără asta nu se va întâmpla nimic bun. Vor fi droguri, băutură, orice. Diavolul știe ce se întâmplă în sport.

Întrebare: Adică dacă nu pui „prietenia câștigată” pe primul plan?

Răspuns: Așa este.

Întrebare: Îmi amintesc în copilăria mea când mi s-a spus: „Prietenia a câștigat”. Aveam cinci sau șase ani și eram mângâiat, mi-au ridicat mâna și mâna altui copil. Crezi că ar trebui să fie așa în sporturile din ligile majore?

Răspuns: Da. Ca sport de spectator, nu aș permite ca sportul să fie arătat decât dacă în el se manifestă bunătate și apropiere între oameni, astfel încât lupta pe care o duc între ei să demonstreze lupta lor împotriva egoismului – că ei arată lupta împotriva egoismului lor.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 7/7/22

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De obicei, ne ridicăm după ce cădem în Klipot. Există o stare în care cazi în ele și nu te mai poți întoarce?

Răspuns: Nu, acest lucru nu se poate întâmpla practice, deoarece Creatorul, forța superioară, are grijă de toată lumea și oricum îi ridică pe toți. Deci nu contează dacă cineva a căzut sau nu a căzut. Se mai spune despre aceasta: omul drept va cădea de o mie de ori și se va ridica.

Întrebare: Deci este doar o diferență de timp, unul a căzut și s-a ridicat într-o secundă și celălalt într-un an?

Răspuns: Depinde de viteza cu care o persoană se pregătește să se ridice.

KabTV “Stări Spirituale” 8/21/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Există două stări la acel trandafir:

1) Katnut – începutul formării lui, în care există doar Sefira Keter în el, în care este îmbrăcată lumina lui a Nefesh, iar cele nouă ale lui de mai jos cad în afara Atzilut, în lumea Beria.

2) Gadlut – când cele nouă ale lui de mai jos se ridică din lumea Beria în lumea Atzilut și odată cu ele el este construit într-un Partzuf complet cu zece Sefirot (Rabbi Shimon bar Yochai [Rashbi], Zohar pentru toţi, Trandafirul).

Întrebare: Ce sfaturi aţi da unui student nou care se află pentru prima dată la o lecție de Cabala?

Răspuns: Sursa noastră se numește „Infinit” (Ein Sof). De acolo, prin lumea lui Adam Kadmon (AK), lumina coboară spre Taburul comun (buricul). Mai jos sunt Partzufim din lumea Atzilut: Atik, Arich Anpin (AA), Aba ve Ima (AVI) și ZON (Zeir Anpin și Nukva). Iar sub ele se află lumile Beria, Yetzira și Assiya.

Studiem despre ce se întâmplă în lumea Atzilut. Pentru noi, este de maximă importanță deoarece aici este condusă guvernarea și unde sunt cuprinse trecutul, prezentul și viitorul. Se încheie cu Parsa (graniță, linie de separare), care restricționează răspândirea luminii Hochma (Înțelepciunea).

Dedesubt, în lumile BYA sunt sufletele zdrobite, iar în partea de jos sub linia comună de capăt (Sium) a luminii care vine din infinit este lumea noastră. Aici, noi existăm în corpurile noastre până când suntem treziți spiritual.

Sufletele își ridică dorința, apelul pentru corectare, la Malchut din lumea Atzilut. Utilizează conexiunea cu Zeir Anpin și ridică dorința sufletelor către El.

În măsura în care Zeir Anpin se conectează la Malchut, ele devin un Partzuf comun numit ZON și urcă la AVI. Zeir Anpin urcă la Aba, Partzuf-ul patern, în timp ce Malchut urcă la Ima, Partzuf-ul matern.

ZON îi obligă pe „tatăl și mama” să le dea toate luminile, corectările și împlinirile necesare și apoi se întorc la locul lor. Acolo, ele devin „mari”; dobândesc starea adultă de Gadlut. Acest lucru ne ajută să clarificăm semnificația celor două stări ale trandafirului, adică Malchut: Katnut și Gadlut.

În prima stare, el reprezintă doar punctul superior al Sefirei – Keter, în timp ce celelalte nouă Sefirot ale sale sunt sub Parsa. De asemenea, aici sunt forțele Klipot (murdărie, cochilii). Acesta este sensul expresiei „un trandafir printre spini”: Malchut printre Klipot. Este prima, cea mai mică stare a lui Malchut.

În starea ei adultă, Malchut își ridică cele nouă Sefirot inferioare, face un Zivug (împerechere, cuplare) cu Zeir Anpin unindu-se cu el și prin urmare, devine un trandafir autentic, care înflorește la întreaga sa frumusețe. Malchut poate deveni astfel doar atunci când „spinii” ei, adică Kelim (vasele) care nu sunt conectate și neîmplinite de Zeir Anpin, urcă la un Zivug cu el.

Toate acestea sunt trezite de sufletele zdrobite, când se unesc împreună și ele sunt cele care aduc corectarea lui Zeir Anpin și Malchut. Aici se află întreaga noastră muncă: să aducem corectarea ZON până când acestea ajung la starea lor finală.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/28/10, Cartea Zohar “Tr5andafirul (Shoshanah)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Mulți oameni ne scriu despre frica ce pătrunde totul, că există frică pentru sine, frică pentru cei dragi, frică pentru copii, frica de moarte. Mai mult, situația nu poate fi schimbată și este înspăimântătoare.

Principala întrebare este cum să învingi frica. Este posibil?

Răspuns: Lasă situația. Nu vă gândiți la ce se va întâmpla în clipa următoare. Nu putem face nimic. Nu știm nimic despre asta. Și de aceea este cel mai bine pentru noi să lăsăm acest drum.

Întrebare: Dar este asta în puterea unei persoane?

Răspuns: Da, este. Acest lucru se realizează printr-un pic de antrenament, dar în principiu, este necesar.

Întrebare: Deci pot exista într-o situație dramatică reală, amenințat cu moartea, cu orice îți poți imagina, ca și cum nu ar exista?

Răspuns: Da. Inventezi o situație dramatică, ca să-ți folosești cuvintele și o anulezi. Sau alte lucruri: spui că nu poate fi, pentru că nu poate fi. Știu deja că voi fi bine, că voi fi bine. Sau nu mă interesează deloc, nici măcar acum! Este cel mai bun lucru – să renunți la frâie și să nu controlezi nimic.

Întrebare: Deci credeţi că frica apare din faptul că o persoană încearcă să gestioneze această situație?

Răspuns: El vrea să se descurce și nu poate. Acolo intervine frica.

Întrebare: Și când dau drumul acestei frici, par să o controlez, dar după cum se dovedește, dintr-o altă parte?

Răspuns: Sigur. Gândește-te la faptul că, desigur vei muri, bineînțeles că totul va urma și ceva va exista după tine. Nu încheiaţi lumea asta și nu mergeți undeva dincolo. Nu se știe cum poate fi imaginat acest lucru. Deci e în regulă. Imaginați-vă că acest lucru este normal; sunt de acord cu asta, și atât.

Întrebare: Înțeleg situația generală la care trebuie să renunț. Puteți oferi câțiva pași despre cum să renunțăm la orice situație?

Răspuns: Nu, oameni diferiți o fac diferit. Sunt oameni care încep să se gândească: „Ce se va întâmpla cu lumea după mine?” „Cum vor fi cei dragi și rudele mele?” „Ce se va întâmpla cu moștenirea mea?” „Ce se va întâmpla cu moștenirea mea creativă?” Și așa mai departe și așa mai departe.

Întrebare: Atunci întrebarea este: de ce este dată frica unei persoane?

Răspuns: Ca să poată corecta ceva suplimentar: atitudinea lui față de viață și moarte.

Întrebare: În ce ar trebui să se transforme această frică? Dacă este dată de sus, ce ar trebui să devină această frică?

Răspuns: Trebuie să curgă într-o supunere absolută față de voința Atotputernicului, Creatorul, și față de faptul că cineva mai are ceva de făcut în acele momente (poate fi un număr mare) până când cineva își încheie cu adevărat călătoria pământească.

Întrebare: Practic, o persoană trebuie să facă ceva într-un fel sau altul? Ce ar trebui să facă?

Răspuns: Să se calmeze. Nimic altceva. Asta ar trebui să facă o persoană.

Comentariu: Aţi spus odată că Creatorul este în pace și omul ar trebui să ajungă la aceeași pace.

Răspunsul meu: Da.

Comentariu: Atunci daţi-ne definiția păcii.

Răspunsul meu: Pacea este atunci când momentul următor nu te deranjează. Nu te deranjează absolut deloc! Nu, pentru că trăiești în el. Dacă trăiești în el, nu te deranjează, pentru că trăiești în el. Dar pur și simplu nu te deranjează. Trebuie să ajungem la asta.

Întrebare: Atunci trăiesc acest moment?

Răspuns: Iar un astfel de moment nu există. Să crezi ca nu existi deloc.

Întrebare: Adică sunt ca și cum plutesc pe râu, plutesc și asta-i tot?

Răspuns: Aceasta este de asemenea, o atitudine proastă față de viață. Nici „Ridicați vâslele” și „plutiți” nu este bine.

Comentariu: Acest punct nu este foarte clar.

Răspunsul meu: Nu este clar pentru nimeni. Acesta este punctul în care atingem calmul absolut.

Cu alte cuvinte, nu poate fi decât așa. „Mă bazez pe controlul Creatorului. El controlează totul, inclusiv pe mine în fiecare moment al existenței mele. Și în general, El controlează întregul univers și pe toată lumea. Deci nu am de ce să-mi fac griji. Vreau să mă târăsc pentru corectarea Lui, guvernarea Lui, pentru forța Sa asupra tuturor acestor lucruri? Nu.” Dacă nu, atunci stai pe loc și continuă-ţi viața.

Nu ar trebui să existe nicio diferență între cum exiști acum și după aceea, când decideți cum ar trebui să existaţi.

Întrebare: Un aşa punct de liniște?

Răspuns: Da. Aceasta indică acordul. Aceasta înseamnă că ești de acord cu Creatorul. Și nu este ușor. La urma urmei, vrem mereu să-L prindem de mână, să verificăm ceea ce este planificat acolo și să argumentăm că poate ar trebui să o facă puțin diferit.

Întrebare: Nu este nevoie să prinzi pe nimeni aici? Doar aşa și atât?

Răspuns: Doar lasă să treacă.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 6/30/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→