Întrebare: Dacă am înțeles corect, Cabala este despre crearea de dificultăți pentru a simți mai târziu spiritualul?

Răspuns: Nu, Cabala nu este despre crearea de dificultăți; este despre dezvăluirea Creatorului, a calității dăruirii și iubirii, în fiecare individ și în toți împreună, prin corectarea egoismului.

Întrebare: Dar corectarea nu este despre ruperea egoului?

Răspuns: Nu! Poți încerca să-l rupi dacă ești încăpățânat. Dar dacă nu ești, îl vei schimba cu bucurie. Să presupunem că mergi la un magazin, returnezi zece sticle goale și primești în schimb o sticlă de bere. Este un lucru rău?! Beneficiezi de pe urma lui. În loc de dorințe goale pe care nu le poți satisface, primești o „bere” plină. Sigur, renunți la zece, dar în schimb, primești una plină. Cine ar refuza asta?

Comentariu: Există și un calcul egoist benefic aici – ceea ce mi se pare bine.

Răspunsul meu: Desigur! Nu există nimic fără calcul. Cabala provine din cuvântul „a primi”. Trebuie doar să înțelegi că de fapt, primești mult mai mult atunci când renunți la dorințele tale goale, egoiste. Așadar, în cele din urmă, se poate spune că „iubește-ți aproapele” este un mijloc de împlinire personală.

Întrebare: Să presupunem că returnez zece sticle și primesc una plină. Este procesul de corectare ca și cum ai face acea sticlă plină?

Răspuns: Nu, nu este treaba ta. Nu ești tu. Trebuie doar să schimbi una cu cealaltă. Toate „sticlele”, „stația de reciclare”, toate există deja. Trebuie doar să vrei să faci schimbul dorințelor tale goale pentru una plină.

Întrebare: Deci practic, nu fac nimic? Adaug doar un mic grăunte la proces, iar restul este sistemul?

Răspuns: Tu contribui doar cu dorința ta de a face schimb, nimic mai mult. Atât „sticlele” goale, cât și cele pline există deja. Trebuie doar să vrei să le faci schimb.

Întrebare: Dar asta nu va funcționa automat?

Răspuns: Nu! Niciodată! Altfel, nu ai avea liber arbitru. Altfel, nu ai exista cu adevărat. Trebuie să o faci!

Din KabTV „Am primit un apel. Eu sunt sistemul?!”, 28.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Toate lucrările Creatorului nu sunt precum lucrările oamenilor. Când oamenii construiesc Templul de jos, mai întâi fac zidurile orașului și apoi Templul.

Mai întâi, zidurile orașului, pentru a-i proteja, și apoi construcția casei. Creatorul construiește mai întâi Templul, și în final, când îl coboară din cer și îl așează la locul său, acesta va construi zidurile Ierusalimului. De aceea, David a spus: „Prin favoarea Ta, fă bine Sionului” mai întâi și apoi: „Zidește zidurile Ierusalimului” (Raşbi, Zohar pentru toți, „Bătrânul [Bunicul]”).

Întrebare: Care este diferența dintre a construi ziduri și a construi Templul în munca spirituală?

Răspuns: Munca noastră constă în faptul că în cadrul vastei dorințe de a primi plăcere care ne este revelată, definim o anumită zonă în care suntem capabili să ne conectăm doar cu gândurile și dorințele care vizează dăruirea și le putem relaționa cu ceilalți: cu prietenii, cu grupul, cu Creatorul.

Toate celelalte dorințe ale noastre nu suntem încă capabili să le folosim de dragul dăruirii. Prin urmare, dorința noastră este împărțită în mai multe părți, inclusiv inima de piatră.

De aceea, construim mai întâi limite, ecrane și abia după aceea, cu ajutorul acelor ecrane, când știm deja cum să acționăm corect, efectuăm Zivug (cuplare) și construim un Parţuf.

Construirea părții interioare a Parţufului, de la Peh la Tabur, se numește construcția Templului (în ebraică, cuvântul pentru Templu înseamnă Casa Sfințeniei). Roș (cap) al Parţufului este folosit pentru planificare; aceasta se numește „lucrarea lui Bezalel”. Sof (sfârșitul) Parţufului nu este încă angajat în mod corespunzător.

Dar în esență, cu aceste părți ale Parţufului, care servesc drept granițe, este construit Templul, deoarece putem construi ceva doar din opusul său, bine și rău, lumină și întuneric; doar comparând contrariile putem crea granițe și construi o structură.

În timp ce Creatorul construiește diferit, nu prin limitări sau calcule despre „cât este” și „cât lipsește”.

Dimpotrivă, lumina superioară construiește sfințenia, dăruirea, Templul în sine în interiorul dorinței, iar partea rămasă a dorinței, în care lumina superioară nu intră, este ceea ce formează „zidurile Ierusalimului” ridicate ulterior, în actul final.

Aceasta este diferența dintre a construi Templul de jos în sus și a-l construi de sus în jos.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/3/11, Cartea Zohar, „Mişpatim”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este Hisaron-ul unei femei?

Răspuns: Hisaron-ul unei femei este deficiența naturală care se formează în interiorul ei și cu care trebuie lucrat mai intens. Nu este nimic artificial în asta!

Să presupunem că vreau ceva, așa că lasă-mă să-l vreau astăzi. Mai târziu îl voi dori mai conștient, așa că îl vreau doar mai conștient și așa mai departe. Nu este o dorință artificială pentru ceva inexistent. Ceea ce facem este să intrăm în adevărata natură, nu în natura înșelătoare, egoistă care ne înconjoară, ci în natura eternă și perfectă, care este 100% altruistă și în întregime îndreptată spre dăruire.

Chiar acum, ne aflăm doar într-un volum mic, iluzoriu, ca un vis, unde totul operează în opoziție cu dăruirea. Dar în adevăr, toată natura este fondată pe altruism, dăruire și iubire, care este calitatea Creatorului. Doar noi suntem cei care experimentăm această percepție încețoșată, atunci când ne aflăm în starea opusă.

Comentariu: Așadar, ar trebui să le lăsăm în pace pe femei.

Răspunsul meu: Da, lăsați totul să se miște așa cum ar trebui! Doar mai multă dorință, mai multă tensiune interioară, mai multă năzuință și totul va da roade. Intensitatea depinde de efortul general, de influența colectivă pe care o avem unii asupra altora.

Din KabTV „Am ptimit un apel. Hisaron-ul unei femei”, 23.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce elemente alcătuiesc organul simțului spiritual numit „ecran” în Cabala, și cum funcționează acesta?

Răspuns: Ecranul nu este un organ primar al simțului spiritual, ci unul auxiliar.

Ideea este că, dacă am avea calități aliniate cu Creatorul și între noi, nu am avea nevoie de niciun ecran; ne-am acorda doar la o singură frecvență și asta ar fi suficient.

Problema este că, pentru a atinge nivelul acelei frecvențe unde conexiunea cu Creatorul și cu un prieten devine posibilă, trebuie să mă ridic deasupra mea. Nivelul de înălţare se numește ecran.

A te ridica deasupra ta este posibil doar proporțional cu magnitudinea egoismului tău. De exemplu, dacă am zece kilograme de egoism și sunt capabil să mă ridic deasupra lui, atunci mă pot transmite pe mine Creatorului. Prin El – adică prin sistemul numit „Elokim”, „Creatorul”, „HaVaYaH” – pot transmite influență spirituală oricărui participant la acel sistem, în măsura ascensiunii mele.

Această elevare îmi permite să mă conectez corect cu ceilalți și să interacționez cu ei la același nivel.

Partea mea de comunicare trebuie să fie compatibilă, ca în modemurile noastre, cu comunicarea celeilalte persoane. Dar în esență, atunci când intrăm într-un sistem unificat, toate acestea sunt armonizate de Forța superioară. Lumina egalizează toate frecvențele.

Din KabTV „Bazele Cabalei”, 01.04.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Un cabalist, nu are nicio plângere, împotriva nimănui? Adică, se vede pe sine cel mai mare egoist?

Răspuns: Un cabalist nu se simte a fi un egoist. El înțelege că are un mare egoism, dar îl vede ca pe ceva ce i se dă spre corectare. Lucrează cu el și nu permite egoului să-l controleze. Egoismul se trezește în om, astfel încât acesta să poată conduce asupra lui.

Întrebare: Există trei tipuri de egoism la om: animalic, social și spiritual, adică atunci când vreau să-L folosesc pe Creator pentru mine însumi. Care este diferența dintre ele?

Răspuns: Diferența constă în calitatea lor. Un egoist „bun” este cineva al cărui ego se extinde la toate nivelurile și îl împinge să fie umplut de orice este posibil.

Întrebare: Care dintre aceste trei tipuri de egoism trebuie corectat?

Răspuns: Trebuie să atragi Lumina superioară astfel încât să le corecteze. Ce anume va corecta depinde de tine. La urma urmei, nu știi cu adevărat ce trebuie corectat.

Cel mai important lucru este să atragem Lumina superioară prin conexiunea dintre noi în grup, în grupul de zece. Apoi, aceasta începe să corecteze calitățile voastre egoiste particulare, și de acolo, veți vedea care ar trebui să fie următoarele voastre acțiuni.

Din Lecția Cabala de Bază, 29.04.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

De fiecare dată trebuie să alegem cel mai bun mediu  posibil, adică să-i vedem pe prieteni  ca fiind mai corectați decât îmi arată egoismul meu. Bineînțeles, asta nu înseamnă să sar dintr-un loc în altul. Rămânând cu aceiași prieteni, trebuie să le ridic continuu nivelul în ochii mei și să-i apreciez din ce în ce mai mult. Acest lucru depinde exclusiv de mine, nu de ei.

Este interzis să discutăm despre starea spirituală a unui prieten, ci doar despre acțiunile sale exterioare. În realitate, nu cunoaștem starea spirituală interioară a prietenilor noștri. Trebuie doar să vedem ce se întâmplă cu ei și să-l ajutăm pe fiecare să fie în starea cea mai corect inspirată posibilă.

Întrebare: Nu am voie să critic un prieten sau să spun că este într-o coborâre?

Răspuns: Nu. Putem face asta doar prin grup: prin ridicarea întregului grup, îl ridicăm și pe el.

Din KabTV „Bazele Cabalei”, 04.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Spunem că totul depinde de conexiunea dintre noi. Dar ce este această conexiune?

Răspuns: Începem dezvoltarea noastră spirituală dintr-un punct aflat în afara spiritualității. Și tot timpul rămânem în acest punct, în afara spiritualității, numit această lume în care existăm acum.

De ce? Pentru a fi independenți de lumea spirituală. Lumea spirituală este ca o sferă imensă, iar noi suntem acum în afara ei, într-o parte. Și atunci pot intra în ea sau pot alege să nu intru. Sunt ca și cum aş fi independent.

Când punctul din inimă este trezit în mine, încep să tind spre această sferă, chiar dacă încă nu mă imaginez ca un punct mic lângă o sferă imensă, impresionantă, în care doresc să intru. Dar sunt atras de ea.

Cu această dorință, această tânjire după spiritualitate, ajung la un grup. Ce este acest grup? Bărbați care stau împreună, studiază, vorbesc, sunt inspirați, discută, cântă, mănâncă. Un fel de club – destul de ciudat, dar există multe astfel de locuri în lume.

Privesc acest grup ca pe o adunare obișnuită de oameni din lumea asta. Apoi îmi spun: „Trebuie să te conectezi cu noi, să te alături grupului, să participi la toate activitățile, la îndatoriri, să-ți asumi anumite responsabilități, pentru că avem o muncă comună.” Sunt pregătit; ce altceva pot face… La urma urmei, văd un anumit beneficiu în asta.

Așadar, mă conectez cu acești oameni pentru că înțeleg că împreună vom realiza aparent ceva. În plus, nu văd niciun alt loc unde aș putea face asta, așa că mă conformez.

Treptat, de-a lungul anilor, descopăr că în acest loc în care mă aflu, există cu adevărat o conexiune interioară. Ajung să descopăr asta după câțiva ani. Și acei ani nu au fost în zadar. Au fost ani de muncă interioară, când nu o simțeam, ci lumina superioară acționa și îndeplinea multe acțiuni în mine cu mare viteză. Apoi încep să aud. Ce înseamnă „a auzi”? Încep brusc să fiu atent, să dau valoare conexiunii interioare dintre noi, unității în simţiri, în inimi.

Doar că a venit momentul și încep să fiu mișcat de aceste cuvinte, să le dau importanță. Acesta este rezultatul luminii care a lucrat asupra mea în toți acești ani, pătrunzând tot mai adânc în inima mea, iar inima a început să răspundă la aceste cuvinte: „conexiune”, „garanție reciprocă”, „iubire”, „dăruire”, „ca un singur om cu o singură inimă”. Încep să simt niște răspunsuri interioare la aceste cuvinte. Pentru fiecare cuvânt, există o anumită reacție în mine; simt esența interioară a cuvântului.

Trec mai multe luni, și mai multe, și mai multe. Căci așa ne corectăm bazele, Malchut al infinitului din noi, până când încep cu adevărat să mă apropii de prietenii mei. Acum îi văd ca pe niște tovarăși pe calea mea spirituală și înțeleg că această cale merge spre interior, în noi, în centrul nostru interior, în conexiunea noastră interioară. Și acolo, dacă ne unim, atingem totul.

Și dacă înainte îmi imaginam lumea spirituală ca pe o sferă imensă în afara mea, poate undeva departe dincolo de granițele Universului, acum asociez din ce în ce mai mult spiritualitatea cu simţirea mea interioară, care se dezvăluie în unitatea dintre noi.

Acest loc nu există acum, dar dacă începem să ne conectăm unii cu alții, vom crea o nouă realitate, care va fi numită „locul”. Din aceste dorințe comune vom ajunge la locul în care Creatorul va fi revelat.

Din Lecția zilnică de Cabala din 24.04.2011, Cartea Zohar – „BeŞalah”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Trecem prin stări dificile în care ego-ul ne convinge că nu există unitate, că toți prietenii sunt egoiști și doar credința în învăţător și iubirea pentru prieteni ne ajută să ieșim din asta.

De unde pot obține puterea aici, astfel încât să am și eu dorința de a dărui?

Răspuns: Este vorba de credință în Creator și nu în învățător sau în prieteni.

Deocamdată, suntem încă o forță destul de slabă. Dar credința în Creator, adică dorința de a-L simți, de a fi pe aceeași lungime de undă cu El, vă va ajuta să vă ridicaţi deasupra dorinței voastre actuale.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 07/08/25, „Subjugarea Inimii”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ar trebui să lucrăm cu insultele? Copiii nu își ajută părinții; practic i-au abandonat. Cineva a trădat cu adevărat pe altcineva, cineva și-a vândut un prieten și așa mai departe. Cum ar trebui să lucrăm cu aceste ofense?

Răspuns: Cred că trebuie să atingem un nivel de dezvoltare la care să înțelegem că toți oamenii din jurul nostru sunt marionete controlate de Creator, astfel încât să ne putem corecta în mod corespunzător în raport cu acești oameni, să-i justificăm și să le urăm binele.

Întrebare: Este posibil acest lucru?

Răspuns: În general, da. Nu întotdeauna și nu imediat, dar totuși…

Întrebare: Este un proces lung, dar aceasta este direcția în care ar trebui să mergem?

Răspuns:  Da! Altfel, îl calomniezi pe Creator. Și aceasta este o cu totul altă chestiune. Acolo calculul este complet diferit – este o chestiune de cum percepi universul: dacă există de la sine sau dacă îl guvernezi. Dacă totul vine de sus, atunci nu avem altă opțiune decât să devenim absolut supuși, agreabili și capabili să ne schimbăm pentru a ne asemăna cu această Forță superioară.

Comentariu: Este frumos. Aș sugera cu prudență, că întreaga noastră lume este o lume a păcătoșilor. Toți existăm într-o stare de ură și ofensă constantă.

Răspunsul meu: Ca niște copii mici într-o cutie cu nisip.

Comentariu: Și răspundem, și răspundem; continuăm să răspundem. Uitați-vă la tot corpul diplomatic, cum se ciocnesc: „Mi-ați expulzat diplomații…”

Răspunsul meu: Nu mai glumiți! Pur și simplu opriți-vă. Asta e tot…

Întrebare: Atunci de ce se glumește cu noi așa?

Răspuns: Ca în cele din urmă să devenim cu adevărat dezamăgiți. Nu de cum ne-a făcut Creatorul așa, ci de cât de proști am fost să nu ne dăm seama de ce ne-a făcut așa. Și răspunsul este chiar în fața omului, dar el nu vrea să-l vadă. Dar toate acestea sunt pentru ca acestea să se acumuleze, să se spargă, să izbucnească și să explodeze.

Întrebare: Dacă oamenii încep să urmeze această direcție puțin câte puțin, ce va deveni lumea noastră?

Răspuns: Lumea noastră se va transforma din casa de nebuni de astăzi într-o lume în care oamenii sunt angajați în auto-cercetare, auto-vindecare și auto-construire.

Întrebare: Și prin aceasta, Îl aduc ei, cum s-ar spune, pe Creator în această lume?

Răspuns: Da, în măsura în care se întâmplă acest lucru, Creatorul este revelat în ei.

Întrebare: Și ce înțelegeți prin „revelația Creatorului într-un om”? Ce înseamnă asta?

Răspuns: Calitatea dăruirii, a iubirii care ne ridică la un nivel complet diferit de percepere a lumii.

Întrebare: Sunteți sigur că există o singură cale și nicio alta?

Răspuns: Nu, nu poate exista o altă cale.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 24.07.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Cercetătorii au găsit o formulă pentru succesul de box office al unui scenariu. Filmele care urmează un anumit model aduc cei mai mulți bani; modelul este o scădere bruscă urmată de o creștere.

Răspunsul meu: Desigur, un „final fericit”. Pentru a face acest lucru, trebuie să creezi o dramă și apoi să o duci treptat la un final fericit. Oamenii plâng și ies din cinematograf mișcați. Sau când termină de vizionat televizorul acasă, se simt mulțumiți și bucuroși.

Întrebare: Este la fel și în Cabala?

Răspuns: Este la fel și în Cabala, desigur. Așa funcționează: nu există ascensiune fără cădere, nu există iubire fără ură și așa mai departe.

Aceasta este întreaga metodă a Cabalei – ascensiuni și coborâri. „Și a fost seară și a fost dimineață, într-o zi.” Totul începe cu seara, cu noaptea, cu coborârea.

Acest lucru trebuie învățat, trebuie să știi cum să îl controlezi, astfel încât toate ascensiunile și coborârile să fie controlate, iar omul să se bucure de coborâri la fel de mult ca de ascensiuni. Asta e chestiunea!

La fel ca în cazul oamenilor de știință: obținerea unui rezultat este un lucru bun, aplauze, premii, orice altceva. Dar căutarea, suferința, nașterea a tot ceea ce este nou, aceasta este plăcerea, aceasta este creativitatea!

Comentariu: Omul obișnuit vrea să scape de nenorocire cât mai repede posibil.

Răspunsul meu: Pentru a face acest lucru, trebuie să înțeleagă ecuația generală a naturii. Totul merge exact conform acestei unde sinusoidale. Există o progresie specială în aceasta, și în acest fel, totul este creat în natură.

Întrebare: Poate omul să accepte acest lucru?

Răspuns: Trebuie explicat. Dar cine va face asta? Aceasta este problema! Nu există oameni care să facă asta. Nimeni nu are puterea să se apropie de oameni și să înceapă să le explice totul, ei pur și simplu se întorccu spatele.

Comentariu: Este mai ușor să iei antidepresive și să te deconectezi. Sau să fumezi ceva.

Răspunsul meu: Fumatul a ceva este viitorul umanității. Dar viața ne va conduce. Natura ne zguduie; suntem aproape de oamenii care încep să asculte pentru că nu există altă cale de ieșire. Omenirea se va găsi într-o stare în care, asemenea unui copil mic, va sta în mijlocul camerei, neștiind ce să facă și va plânge.

Întrebare: Unde este acea linie de salvare, astfel încât omul să înțeleagă că aceasta este o coborâre de dragul unei mari ascensiuni?

Răspuns: Nu, ar trebui să fie foarte speriat și să țipe. Trebuie să constate că nu se poate calma pentru că niciun ajutor nu vine de nicăieri. Nu există mamă, adulți, nimeni pe care să se bazeze. Și tot timpul, un urs, un lup sau altceva iese din diferite colțuri ale acestei camere. Atunci omenirea va începe să asculte ce au de spus cabaliștii despre asta.

Un egoist nu poate asculta nimic decât dacă este speriat. Acesta este singurul lucru care conduce omenirea la scopul său. Prin rău la bine, prin spini la stele, aceasta este singura cale.

Mult succes tuturor în asta!

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 06.11.2024

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→