Întrebare: Am făcut o muncă excelentă externă și internă în materie de diseminare. Ce ne lipsește în grup pentru a ajunge la o mai mare unitate între noi, pentru ca să fim în măsură să revelăm Creatorul?

Răspuns: Există un cuvânt care înlocuiește absolut totul: rugăciunea. Vorbesc rar despre acest subiect pentru că rugăciunea trebuie să izbucnească de la sine.Este sentimentul că sunteți total dependenți de Creator și că este singurul care vă conduce: ce gândiți și simțiți, ce cereți și ce primiți, totul, cu excepția singurului punct de întoarcere la El, care, de asemenea, vine de la El – atunci când vă conectați la El și doriți mereu să faceți ceva pentru El, în conformitate cu ceea ce face El pentru voi – este ceea ce numim o rugăciune.

Asta ar trebui să fie starea noastră comună deoarece, atunci, se va concentra pe El. Dar este vorba de fiecare separat și se concentrează pe direcția opusă. Este punctul de recunoaștere că nu puteți ieși din drumul vostru și să vă întoarceți la Creator pentru ca El să unească toate punctele noastre împreună, să le topească și să le unească într-o picătură.

Sper că vom recunoaște și înțelege că avem nevoie de această rugăciune.

Forța care ne distruge voluntar și a creat toate condițiile pentru recunoașterea opziției față de Creator este, de asemenea, forța care va corecta această stare de opoziție și ne va da un sentiment de Creator

Din conversație în timpul mesei, Congresul din Toronto, 04.08.2014

Filed under: Congrese, Rugaciune - Niciun comentariu→

Studiem că nu există altă muncă, decât să ajungem la conexiune. Dar nu noi creăm conexiunea, aceasta este o concepție generală amară ce corupe drumul nostru și prelungește exilul.

Ar trebui să dorim să ne conectăm și să atribuim această conexiune la un factor extern, forța superioară. Nu ne vom corecta, ci vom descoperi necesitatea sa. Nevoia pentru conexiune provine din dorința noastră de a evita suferințele și dorința de a aduce mulțumire sursei de Lumină care ajunge la noi. Este un drum destul de lung, pe o scară de niveluri spirituale pe care trebuie să le urcăm în înțelegerea noastră și conștiința noastră, în conexiunea cu sursa de Lumină.

Prin urmare, în primul rând trebuie să oprim gândul că noi suntem cei care stabilim această conexiune. ”Să ne conectăm” înseamnă ”ne vom conecta la sursa forței superioare, la forța superioară de dăruire care ne leagă”. Tot ce avem de făcut este de a ridica MAN (apele feminine) care, pe de o parte, este o cerere și o rugăciune pentru descoperirea și ridicarea unui deficit. Pe de altă parte, aceasta este hrana pe care o consumăm în timpul celor patruzeci de ani de rătăcire în deșert.

Asta înseamnă că noi nu trebuie să facem ceva, doar să ridicăm MAN, deplina recunoaștere a dependenței noastre de forța superioară. Trebuie să invocăm lipsa corectă în inimile noastre și să încercăm să le unim într-o singură inimă care dorește să fie conectată. Apoi, ne vom întoarce spre gazdă cu cererea de a ne uni pentru a-I aduce plăcere Lui și a deveni oaspeți recunoscători.

Din pregătirea Lecției zilnice de Cabala, 03.07.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Rugaciune, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Scrierile lui Baal HaSulam, Introducere la Cartea Zohar, Articolul 183: De aceea se spune că trebuie să ceară sfat de la sfinții părinți, pentru că rugăciunea pe care o facem este corectarea Divinității Sfinte, pentru a extinde abundența către ea, pentru a-i satisface toate deficiențele.

Divinitatea reprezintă toate dorințele noastre care sunt conectate pentru a deveni ceva colectiv în care fiecare își pierde eul și construiește ceva împărtășit.

De aceea, toate cererile sunt la plural. Acest lucru este astfel pentru că rugăciunea este pentru unitatea Israelului, pentru că tot ceea ce este în Divinitatea sfântă există în unitatea Israelului. Este o diferență între termenii Divinitate și comunitatea Israel. Noi înșine construim comunitatea și Divinitatea este ceea ce Creatorul încheie ca rezultat al eforturilor noastre.

Rezultă că atunci când ne rugăm pentru unitatea Israelului, ne rugăm pentru Divinitatea Sfântă, pentru că sunt la fel. Astfel, înainte de rugăciune, trebuie să ne uităm la deficiențele din Divinitate, pentru a ști ce trebuie să fie corectat și umplut în ea. Adică, la ce grad trebuie încă să fim incluși unii în alții.

Totuși, toate generațiile unității Israelului sunt incluse în Divinitatea Sfântă. Astfel, se spune că, în generațiile precedente, cabaliștii au făcut corecții pentru noi și noi nu trebuie să ne mai supunem austerității corporale. Toate eforturile cabaliștilor din trecut sunt incluse în interiorul Divinității Sfinte, în interiorul lui Malchut din lumea Atzilut, și în vremea noastră merităm corecția spargerii generale la nivelul corectării finale, adică nivelul Mashiach.

Părinții sfinți reprezintă includerea unității Israel. Ei sunt cele trei rădăcini ale celor 600 de mii de suflete ale Israelului din fiecare generație până la sfârșitul corectării. Și toate extensiile și dăruirile pe care întregul Israel le extinde și primește în toate generațiile sunt primite mai întâi de părinții sfinți. De la ei, abundența ajunge la întregul Israel în acea generație care a extins abundența.

Asta se potrivește cu structura Partzuf-ului spiritual, HBD-HGT-NHY. Primele două mii de ani sunt Avot (străbunii) HBD; următoarele două mii de ani sunt fiii, iar noi, poporul Israel, aparținem ultimelor două mii de ani.

Este astfel pentru că aceasta este ordinea spirituală, nicio ramură nu poate primi nimic, cu excepția primirii prin rădăcina ei. Asta înseamnă că Lumina trece prin toți cei care ne-au precedat în acea ierarhie a copacului vieții, începând de la Adam HaRishon (Primul Om), apoi douăsprezece generații de la el până la Avram, și apoi Moise, toți profeții, Rashbi, Ari, Baal HaSulam, Rabash, și în final ajunge la noi. Acest aranjament nu se schimbă niciodată pentru că astfel este construită o piramidă și a trebuit ca sufletele să apară unul după altul în această ordine. De aceea, noi primim mereu Lumina prin aceia care ne-au precedat.

… Iluminarea primară rămâne în rădăcină, și doar o parte a ei se extinde spre ramură. Munca pe care o facem noi nu este măreață. Dar acționează ca un amplificator care primește cel mai slab semnal și în interiorul sistemului se află un rezistor foarte puternic. Asta înseamnă că noi nu intrăm în acest sistem decât ca să-l influențăm crescând amplificarea în interiorul lui.

Dar este clar că toate schimbările intense au loc în interiorul amplificatorului și rezultatul este revelat în lumea Infinității. Și aici, jos, noi simțim numai o parte mică a reacției și toate rezultatele minunate sunt revelate în interiorul părinților noștri sfinți la niveluri superioare. Dar cu finalul corectării va fi o integrare colectivă reciprocă.

Și cei care vor veni după noi vor primi din ce în ce mai puțin cu rezistență din ce în ce mai mare. Astfel este construit sistemul. Dar împreună cu mica noastră influență în interiorul sistemului, împreună cu marea rezistență, un stimul puternic este trezit. Marile dorințe ale străbunilor noștri sunt umplute cu o Lumină intensă drept rezultat pentru minuscula noastră muncă de jos. Noi nu înțelegem acest lucru pentru că nu luăm în considerare rezistența intensă a întregului sistem al lumilor care acționează ca un amplificator.

Astfel rezultă că toate corectările care au fost făcute deja în Divinitatea Sfântă se află și există în sufletele părinților noștri sfinți. Toate rezultatele muncii noastre sunt concentrate în nivelurile superioare. Și dacă le-am primi în noi înșine, nu ne-am menține poziția și am deveni aroganți. Acest lucru ne-ar distruge. Primim exact doza măsurată, suficientă pentru noi pentru a realiza pasul următor corect, apărându-ne de aroganță și distrugere, de primire egoistă. De aceea, primim puțin, dar exact ceea ce ne trebuie.

Din partea a patra a Lecției Zilnice de Cabala, 20.01.2014, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Israel, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→

Întrebare: Ştiu că nu pot cere pentru mine, chiar dacă vreau să mă rog Creatorului pentru mine. În schimb, nu pot cere decât pentru prieteni. Atunci, cum pot cere ajutorul Creatorului, ca El să-mi dea forţă?

Răspuns: Trebuie să cereţi ajutor pentru ca să fiţi incluşi în grup şi să dăruiţi prietenilor, în scopul de a dărui Creatorului, prin ei. Mai precis, este vorba despre cererea corectă care atrage Lumina care Reformează. Aici, este creat un cerc închis, un inel. Cer Creatorului capacitatea de a-I dărui Lui.

Şi se pare că totul depinde de El – cât de mult primesc, pentru a-I dărui Lui? Dar nu este aşa deoarece toate pregătirile care se produc în acest cerc depind de mine. Este imposibil să treci prin asta fără să simţi angoase, rău şi presiune care, în final, vor face  să mă întorc spre Creator.

Toate eforturile mele nu ar trebui să mă scape de senzaţiile fizice rele, angoasele bestiale, ci mai degrabă, ceea ce investesc nu este pentru a mă elibera de emoţiile fizice rele, tulburările groaznice, ci de a dărui grupului şi de a adăuga pentru bine. Nu pot avansa decât astfel, nu ca un animal care fuge de lovituri.

Dacă ne găsim, dintr-o dată, sub presiune, speriaţi şi confuzi, dorim doar, să fugim de această stare, pentru că este neplăcută. Mai degrabă, ar trebui să dorim această condiţie pentru a avansa spre Creator, care aranjează asta pentru noi. Dacă vom simţi, cu toţii, acest lucru, atunci vom avansa.

Nu cer Creatorului de a lua toate neplăcerile, tot răul, dar cer ca răul să se transforme în bine. Astfel, persoana trebuie să se roage: „Nu simt plăcere în moartea păcătosului, ci, mai degrabă să-şi schimbe conduita şi să trăiască.”

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 02.04.2013, Scrierile lui Rabasch

Filed under: Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum este posibil să verific al cărui servitor sunt: al Faraonului sau al Creatorului? Cum se realizează examinarea, intelectual sau emoţional?

Răspuns: Cercetăm cu mintea ceea ce simţim în inimă. Inima reprezintă totalitatea dorinţele omului şi eu trebuie să verific cine îmi controlează dorinţele: voinţa de a primi cu intenţia pentru a primi sau cu intenţia pentru a dărui. Voinţa de a primi este întodeauna prezentă; este substanţa creaţiei, dar eu trebuie să examinez pentru cine lucrez.

Examinarea se face numai prin grup. În lumea noastră fizică nu putem măsura ceva fără o scala de măsură. Ne trebuie o anumită unitate de măsură: metru, kilogram, Hertz, o scală de măsură cu care putem să măsurăm şi să cântărim un anumit fenomen.

Cum pot cântări dorinţa şi intenţia care o controlează? Asta se poate face numai în funcţie de cât de mult ader la grup şi mă asociez cu întregul. Prin asta mă pot măsura şi pot schimba ceva în mine. Altfel, voi fi întodeauna în eroare.

De aceea, „Şi vei iubi pe aproapele tău ca pe tine însuşi” se numeşte regula fundamentală din Tora, pentru că controlează totul. Dacă nu mă plasez corect faţă de societate, nu voi putea deloc să văd unde sunt. În măsurătorile mele nu voi putea să discern nicio greşeală, nici pe cea mai mică nici pe cea mai mare.

Din pregătirea pentru Lecţia zilnică de Cabala 3/31/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Rugaciune - Niciun comentariu→

Întrebare: În timpul ultimului congres din Nord, grupul nostru s-a împărţit în două părţi: prima parte, 10 oameni, s-au izolat de lume la primul etaj al centrului şi au simulat complet condiţiile prietenilor noştri care se aflau la congresul din Israel, iar cea de-a două parte, 20-30 de oameni, care datorită unor motive diferite nu au putut participa decât anumite perioade de timp, au fost în altă cameră.

Eu am fost printre cei 10 izolaţi şi nu am putut să mă concentrez la nimic altceva decât la un singur gând: „Cum s-a putut ca să ne împărţim în două?” Dar nu am avut curajul să ridic această problemă celorlalţi 9 oameni. Această întrebare mă bântuie; ce ar trebui să fac? Să o ridic pentru a fi discutată în grup sau ar fi împotriva unităţii grupului, chiar şi în această decizie de a ne împărţi în două grupuri în timpul congresului? Eu cred că directoriatul spiritual ar trebui să insiste ca grupul să stea împreună, oricare ar fi condiţiile.

Răspuns: Contradicţiile există peste tot, până la corectarea finală şi mai ales în Cabala, dar în spiritualitate, lucrurile opuse sunt unite în intenţia comună; ele co-există, cu toate că sunt separate prin legea echivalenţei de formă. Deci, trebuie să începem să ne obişnuim cu faptul că putem fi diferiţi dar împreună; mai mult, nu ar trebui să ne străduim să punem pe toată lumea şi totul la acelaşi nivel. Egal nu înseamnă la fel ci egal în intenţie şi la nivele diferite.

Suntem toţi diferiţi şi nimeni nu ne forţează să fim la fel, ci doar să aspirăm la acelaşi scop. De asemenea, fiecare se străduie pentru atingerea scopului în diferite feluri. Suntem diferiţi, ca celulele unui singur corp; în intenţia noastră către Creatorul comun, Creatorul ne uneşte.

Fiţi ca un exemplu de urmat, iar aceia care nu pot, datorită unor motive obiective, nu sunt mai prejos decât voi, dar vor fi la congres în alte sub-grupuri; similar, corpul are organe care sunt diferite în importanţa lor, dar toate aparţin aceluiaşi corp.

Egalitatea prietenilor nu înseamnă asemănarea perfectă!

Cere, vom găsi.

Filed under: Congrese, Intentie, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Rugaciune - Niciun comentariu→

Rugăcinea celor mulți înseamnă rugăcinea pentru alții. Vei ieși din întuneric numai dacă îți faci griji față de alții. Aceasta este singura noastră muncă. Vedeți doar prin ce a trebuit să trecem în această lume, în evoluția noastră, prin diferite lovituri și pregătiri, până când am obținut asta. Și pentru ce toate acestea, știința, tehnologia, toate crizele, problemele economice, totul? Din negativul a tot ceea ce ne înconjoară vom ajunge la înțelegerea că nu există nicio altă șansă decăt să ne conectăm.

Nu putem obține conexiunea în mod direct. Numai atunci când o persoană își examinează comportările și vede că sunt inutile, numai atunci este gata să intre în lumea spirituală. Chiar și atunci nu este gata, dar ajunge la grup și i se dă putere acolo, atât în mod pozitiv cât  și negativ și este gata pentru conexiune.

Desigur, se face prin lovituri. Plăgile din Egipt sunt pentru conexiune. Experimentăm dezamăgirea ca grup și individual, iar asta pentru a realiza propria neputință și a înțelege că nu există altă cale de avansare decât conexiunea. Numai atunci vom fi gata să ieșim din Egipt. Prin toate suferințele, toate plăgile din Egipt despre care am citit, toată munca grea și atunci când au vrut să construiască orașe frumoase, prin muncă grea, descoperă brusc că nu obțin nimic din toate acestea. Toți anii de foamente prin care au trecut, toate plăgile sunt egoul lor care nu îi lasă să se conecteze.

Câte plăgi trebuie să experimenteze până când vor înțelege că nu este o altă șansă decăt să evadeze – în întuneric, nu contează une și cum – numai să scape? Dar această muncă se poate face ușor. Suntem la un nivel diferit de dezvoltare față de cel de care vorbește Tora. Nu trebuie să experimentăm toate acestea fizic. Ei au trecut prin toate astea deja. Fiecare acțiune spirituală trebuie să aibă o copie în corporalitate, iar această acțiune a avut loc deja în istorie, deci acum poate avea loc numai în spiritualitate.

Deci calea noastră este cu adevărat mai scurtă. A rămas doar efortul spiritual fără suferință în granițele materiale, rătăcirea în deșert și fără să trecem prin toate acele faze. A rămas doar să facem un efort spiritual și să ne conectăm!

Din Lecția 3 a Congresului Arava Arvut 2/24/12

Filed under: Congrese, Intentie, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „ Introducere in Studiul Celor Zece Sfere”, Paragraful 97: De aceea, inteleptii ne-au avertizat de multe ori cu privire la conditia practicarii Torei, in mod special Lishma, ca persoana va fi recompensata prin ea cu viata, pentru ca este Tora vietii, si de aceea ne-a fost daruita, dupa cum este scris, „prin urmare, alege viata”.

Aceasta este o conditie importanta si as spune de temut. Exista o avertizare foarte serioasa acolo prin care este interzisa folosirea Torei, adica metoda Cabalei, in mod nepotrivit. In fond, Lumina exista in toate cartile de Cabala, si daca o persoana le foloseste in mod nepotrivit, primeste potiunea mortii in loc de cea a vietii. Este o arma foarte puternica asemanatoare radiatiei care poate fi folosita benefic in diferite domenii tehnologice si in medicina, altfel poate ucide. Focul de asemenea poate fi distrctiv pe de o parte si pe de alta parte ne poate ajuta si incalzi.

Puterea Luminii este cea mai mare putere din natura. Trebuie sa stim cum sa o folosim. Prin urmare inteleptii au interzis la inceput invatarea de catre oricine a intelepciunii Cabalei, cu exceptia acelora care avea intentii altruiste Lishma (daruirea).

Insa cum se poate comuta cineva catre aceasta intentie? Exista cateva conditii preliminare.

La nivel general uman, oamenii nu au nevoie sa studieze metoda Cabalei. Apare insa cateodata intebarea:  „Care este sensul vietii mele?” dupa care se intorc spre Cabala. Apoi apare alta intrebare: „Pentru ce studiez, este bine ca ma simt bine sau astfel ajung la Lishma?

La inceput persoana vrea sa stie care este sensul vietii. Inca nu stie prea multe despre intentii. Baal HaSulam spune ca doar intentia Lishma, de a darui, este conditia care ingaduie cuiva sa invete o persoana metoda Cabalei. In acest caz, studiem corect fara indoiala. Desi nimeni nu porneste de la acest nivel, ar trebui sa ajuga la el!

Prin urmare o persoana ar trebui sa se alature unui grup atunci cand gaseste un profesor si carti. Daca toti acesti factori se unesc in mod corect, atunci desi persoana inca nu merita, ii poate fi ingaduit sa se conecteze cu metoda Cabalei, care o poate aduce apoi la intentia Lishma.

Asa ca trebuie sa existe un cadru foarte clar: prieteni, un profesor, si studiul. Atunci persoana nu va fi confuza si nu va devia. Altfel, ‚elixirul vietii” va deveni pentru persoana  „potiunea mortii”.

In ceea ce priveste restul umanitatii, ei nu simt deloc aceasta nevoie. In timpul sau Abraham a dat „cadouri” fiilor concubinelor, adica practicile Estice care se potriveau nivelului lor de dezvoltare. Apoi i-a trimis spre Est sa faca acele lucruri pe care noi le numim acum ‚New Age”.

De aici ar trebui sa intelegem cum se dezvolta lucrurile. Ca urmare a tulburarii, Tora a fost diseminata printre oameni si a ramas cu poporul lui Israel. Insa ce fel de Tora este aceasta? Cum poate metoda Cabalei sa fie studiata in exil, in intentia egoista?

In final, deoarece am plecat in exil, nu am avut adevarata Tora, ci „modelul sau”. Noi continuam sa numim carti Cabaliste „cartile sfinte”, insa nu exista Lumina in aceasta Tora. Rabinul Chaim Vital a scris despre asta si chiar si Baal HaSulam.

Insa daca o persoana are nevoie de Tora pentru a se comuta la intentia Lishma, este atras la intelepciunea Cabalei in care exista cu adevarat Lumina care Reformeaza. In timpul exilului a fost interzisa folosirea intelepciunii pentru a nu aduce Lumina unei persoane care ar fi putut-o primi ca potiune a mortii.

Doar astazi cand am ajuns la o tulburare generala si la ultimul strat al dorintei egoiste putem descoperi intelepciunea Cabalei si sa o studiem. Baal HaSulam mentioneaza acestea in articolele  „Timpul de a Actiona”, „ Shofar Mesia” si altele. Este vorba despre acea parte a Torei care transmite Lumina care Reformeaza.Generatia noastra se afla deja in „zilele lui Mesia” in care trebuie sa folosim aceasta metoda.

Din partea 4a Lectiei Zilnice de Cabala 15/02/2012, “Introducere in Studiul celor Zece Sfere”

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune, Torah - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum sa cer ajutor daca nu-mi dau seama de unde poate fi cerut?

Raspuns: Asta e adevarat. Dar copilul care abia s-a nascut si plange isi da seama pe cine cheama? El doar striga.

Asta se cheama ascundere. Eu sunt situat in Lumina superioara. Aceasta Lumina superioara nu imi arata nicio imagine a realitatii, inca. Sa ne imaginam un copil abia iesit din corpul mamei: el este pur si simplu multumit sau nu. Dincolo de asta, el nu simte nimic. El nu simte realitatea care-l inconjoara.

Asa suntem si noi: suntem multumiti sau nu. De unde si de ce, asta noi nu simtim. Dupa aceea noi incepem sa recunoastem aceasta lume, sa ne devina familiara si sa relationam cu ea; prin urmare, incepem sa ne dezvoltam.

In spiritualitate, dezvoltam in acelasi mod relatia noastra cu Creatorul. Acum, eu nu Il simt,  nu-L inteleg, sau nu stiu nimic despre El, daca exista sau nu. Dar, cabalistii imi spun: fii atent la ceea ce se intampla in spatele scenei acestei lumi pe care o vezi. Intr-adevar, aceasta lume ti se infatiseaza cu scopul de a incepe sa creezi o relatie cu Creatorul prin intermediul ei. Creatorul te-a creat in asa fel incat sa te agati mai putin de aceasta realitate imaginara. Ea este imaginara, deoarece in loc de  Creator, in loc de forta superioara, tu deslusesti ceva in interiorul tau in timpul asta. Diverse valuri zugravesc imaginea realitatii pentru tine, ca intr-un vis. Da asta s-a spus despre aceasta lume : „Am fost ca niste visatori”. Intr-adevar, chiar si un vis pare adevarat pentru tine. Este acelasi lucru, la fel.

Asadar, cu scopul de a ne trezi si ridica din acest vis, acest balon de sapun, noi avem nevoie de Lumina reformatoare, forta spirituala. Exista Ea sau nu? Eu nu stiu, nu O simt. Mi s-a spus: „Ai vrea sa incerci? Fii invitatul meu, ai oportunitatea, ai fost daruit in aceasta lume cu mijloace prin care sa fii capabil sa incepi sa simti ceva deasupra acestei lumi. Ai vrea sa-ti folosesti aceste mijloace? Da-i drumul ! Nu vrei ?  Incearca sa te intorci jos primind asta. Ca si cum ai primi aceste mijloace, instrumente, impotriva vointei tale, fara a putea sa alegi, prin presiunea a tot felul de neplaceri fizice sau emotionale, asta este un alt mod prin care poti incerca sa scapi.”

Oricum, vedem cum toata umanitatea avanseaza gradual si nu poate scapa. De ce? Ce este aceasta criza? Umanitatii i s-at revelat faptul ca nu exista alta sansa, decat dezvaluind, descoperind sistemul complet, forta ce guverneaza si actioneaza totul, forta superioara.

Din partea a 2a a Lectiei zilnice de Cabala – 07.02.12, Zohar

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Rugaciune, Zohar - Niciun comentariu→

Cum ne putem imagina starea superioara in care Creatorul se reveleaza daca El ii iubeste pe toti cei care te urasc si ii uraste pe toti cei care te iubesc, incluzandu-te si pe tine?

Se pare ca nu iti aduce niciun bine si ca nu poate fi nimic mai rau decat asta. Inaintea ta sunt Faraon, Bilam, Balak, Amalek si Hitler, toti intr-unul, iar tu stii cum sa depasesti asta deoarece asta iti vine tot de la Creator, desi indirect.

Cu cat ne apropiem mai mult catre dragoste, cu atat  intampinam mai multe obstacole. Tu le depasesti iar „ ingerul mortii” devine „ ingerul sfant” in ochii tai.

Intrebare: Nu inteleg aceasta stare. La urma urmei, Creatorul este perceput ca bun si binevoitor. Il vad impreuna cu suferinta celorlalti si propria mea suferinta din trecut?

Raspuns: Tu vezi toate suferinta care este in realitate. Acesta este un tablou ingrozitor: suferinta groaznica, nici un gram de alinare, nici o zi de odihna, doar durere si suferinta pentru eternitate. Suferinta este pretutindeni. Este un vid complet in dorinta de a primi, nu doar ici-colo, nu din timp in timp, ci suta la suta disperare.

Aceasta stare este numita iluminarea Shechinei, si deasupra ei, tu revelezi binele si bunavointa. Altfel cum  ar fi posibil sa-L descoperi pe El? Daca Creatorul iti aduce doar bunatate, atunci i-L descoperi doar in vasele egoiste. Dar daca il descoperi in imensitatea intunecimii tenebrelor care este in fata ta, apoi El este descoperit in vasele tale de daruire care sunt indreptate catre daruire.

Mai mult de atat, vei observa ca El este bun doar catre aceia care sunt la fel de rai precum este EL, si rau fata de cei care sunt buni, in contrast cu EL. Asa iti va aparea tie.

Munca nostra este doar in a ne ridicar deasupra vaselor de receptie. Daca observi ca actiunile Creatorului nu se potrivesc daruirii, iti apar intentionat ca un obstacol pe drum, deasupra caruia trebuie sa te ridici.

Intrebare: Si ce descopar dupa aceasta ascensiune?

Raspuns:  Dorinta de a primi, vasul general al Malchut de Ein Sof, intr-o forma total goala: intuneric, disperare, ingrijorare, si spaima, infricosatoarele procese ale lui Iov, iar tu il umpli cu Lumina Hassadim si cu dragoste.

Intrebare: Asta inseamna ca dupa ce m-am corectat ma simt bine, indiferent cata bezna imi este revelata? Si acum privesc inspre trecut si ce vad? Am suferit sau nu?

Raspuns: Aceasta este deja urmatorul nivel pe care trebuie sa il determini. In Gmar Tikkun ( Sfarsitul Corectiei) desigur, nu vezi ca ai suferit.

Intrebare: Dar ce este suferinta pe care o simt acum?

Raspuns: Acum nu esti aceasi persoana care  va atinge Gmar Tikkun. Eventual nu te vei recunoaste in starea prezenta. Sentimentele care au fost lasate in urma nu sunt tu.

Intrebare: Atunci ce sunt acum?

Raspuns: Ceva virtual.

Intrebare: Pai si atunci pentru ce avem nevoie de toate starile prezente?

Raspuns: Le simti pentru a te pregati, cand faci tot ce iti sta in putere. Se spune: „ M-am straduit si am gasit.” Te pregatesti pana cand gasesti, pana cand te ridici deasupra Machsom-ului ( bariera), pana atunci, adevaratul „ tu” nu exista.

Din partea a patra a Lectiei Zilnice de Kabbalah 30/1/2012, „ Introducere la Studiul celor Zece Sefirot”

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie, Rugaciune - Niciun comentariu→