Trăim într-o „bulă” a naturii, minerală, vegetală şi animală. Prin aceasta ne furnizăm cele necesare existenţei noastre. Iar acest mediu ne „transmite” exact acele condiţii necesare avansării noastre.

Astfel, ne sunt date o abunenţă de schimbări. Intr-adevăr, în general este necesar să înţelegem că procesul care a început cu Bing Bang continuă şi astăzi şi, pe durata întregului acest proces, puterea generală a dezvoltării ne-a mişcat către scopul ei, către echilibrul complet.

În timpul acestui proces, pe suprafaţa pământului s-a dezvoltat natura minerală, vegetală şi animală şi după aceea specia umană. La un anumit moment al istoriei, că a vrut sa nu a vrut, specia umană a trebuit să ia „frăiele” în mână, adică instrumentele de conducere, pentru a fi incluse în mod corect în dezvoltare.

Din acel moment, ne-am implicat în acest proces, însă nu cum am făcut înainte. Până se devenim conştienţi de situaţie, ne-am dezvoltat instictual, similar cu natura minerală, vegetală şi animală, printre care există, de asemenea, multe probleme, necazuri şi presiunea circumstanţelor, inclusiv dezastre.

Dar cu cât ne-am dezvoltat, cu atât am devenit mai legaţi de proces, participăm la el conştient şi cu înţelegere şi astfel avem mai multe probleme. Pentru moment, depindem de: acceptăm mesajul noi înşine, ne dezvoltăm împreună cu natura? Dacă da, ne va fi bine, iar dacă nu, ne va fi rău, funcţie de nivelul nostru de dezvoltare.

Adam a fost primul care a descoperit procesul general al evoluţiei prin care trebuie să trecem, nu numai la nivel material „animal”, dar şi la nivel uman. Începând cu Adam, care a trăit acum 5775 de ani, am trecut la o nouă fază. Suntem „înglobaţi” în natură; conform cu nivelul participării la acest proces, suntem gata să ne ridicăm şi să ajungem, împreună cu celelalte nivele, mineral, vegetal şi animal, la o dezvoltare uşoară, rapidă şi plăcută.

Dezvoltarea naturala este caracterizată în general de stadii foarte stricte. Ele sunt similare unei naşterii dificel, sunt conectate la stress, probleme şi pericole şi sunt acompaniate de fenomene naturale dramatice. De miliarde de ani Pământul s-a răcit, întărit şi din nou s-a încălzit, datorită presiunii magmei.

Erele geologice s-au succedat, natura pământului a fost schimbată, specii individuale au murit iar altele au apărut, încălzirea şi răcirea au alternat şi, în final, am ajuns la situaţia prezentă, care nu este cea finală. Continuăm să ne dezvoltăm şi, mai mult, mai rapid decât în erele anterioare.

În general, toate acestea depind de forţa generală a naturii, pe care înţelepciunea Cabala o explorează în adâncime. Conceptele „divinitate” şi „natură” sunt identice, pentru că acestea  vorbesc despre o putere care are un plan general precis, în care trebuie să ne integrăm, să îl înţelegem şi să îl realizăm gradual. Trebuie să fim incluşi în el conştient, descoperind o participare la acesta din ce în ce mai mare. Această integrarea este şi ea înregistrată în el.

Întorcându-ne la Adam, el a fost primul care a descoperit acest program şi a înţeles faptul că natura caută echilibru. Asta înseamnă că ne echilibrăm cu natura minerală, vegetală şi animală şi astfel construim echilibru între noi la nivel uman, astfel încât şi ultimul om de pe faţa Pământului va simţi că nu există nicio separare sau detaşare dintre noi şi tot ceea ce se găseşte în afara noastră; aceasta se numeşte dezvoltarea conştiinţei. Iar cu acest sistem unificat, eu sunt în armonie, în reciprocitate, în homeostază, într-un schimb reciproc de materiale, gânduri şi dorinţe.

În acest fel, trebuie ca în final să anulez toate detaşările şi golurile dintre ceea ce simt acum ca sine şi ce simt extern. Pielea mea nu mă mai separă de lume şi de mediu. Ating conştientizare şi înţelegerea faptului că totul aparţine unui singur sistem unificat; totul este esenţa sinelui.

Aşa arată nivelul uman. Corpurile noastre aparţin lumii animale, în timp ce esenţa noastră aparţine nivelului uman, care este mai înalt. Unicitatea lui constă în faptul că percepem şi vedem lumea ca un singur întreg.

În această singură şi unică lume, descoperim puterea unică a naturii, care conduce totul, iar noi ne identificăm şi ne contopim cu ea. Oricine care a încercat să realizeze natura ca un un echilibru al unei singure lumi, a descoperit şi obţinut acest proces exact până la starea lui finală, unde ne contopim cu forţa înconjurătoare a naturii.

Aşa arată ultima „staţie” pe drumul dezvoltării. Nu ştim ce se va întâmpla după asta. Cu adevărat, există şi alte etape care urmează…

Din emisiunea de pe KabTV „O viaţă nouă” 21.10.2014

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment →