Michael Laitman, pe Times of Israel: “Câteva postări recente în legătură cu războiul Israel-Hamas”

Cum îi explici nevoia de unitate cuiva care este blocat de o viziune separatoare asupra lumii care caută continuu să justifice o parte și să îo nvinovățească pe cealaltă?

Evit să urmăresc astfel de eforturi pentru că este un proces lung să dovedești ceva, chiar dacă este posibil, deoarece există o nevoie înnăscută în oameni de a se ține de anumite credințe.

Cu toate acestea, indiferent de rezultat, merită ca toți cei care sunt dispuși să audă despre nevoia de unitate, să se calibreze într-un mod în care să înțeleagă că conexiunea umană pozitivă este singura lor sursă de putere. Îndreptând o astfel de conexiune către ideea că există o singură forță de iubire și dăruire în realitate, ei se plasează în centrul creației.

Ei pot reuși atunci, nu depășindu-și părerea asupra celorlalți, ci arătând că este posibil să se realizeze unitatea mai presus de toate rivalitățile. Din ce în ce mai mulți oameni se vor deschide apoi pentru a vedea unitatea mai presus de diviziune ca fiind soluția finală la problemele tuturor.

Ce ar trebui să facă Israelul pentru a asigura siguranța și eventuala eliberare a soldaților și civililor israelieni luați ostatici de Hamas?

Dincolo de strategii și tactici, ar trebui să oferim oamenilor luați ostatici încrederea că venim să-i salvăm.

Sarcina principală a ostaticilor este să reziste. Ar trebui să se concentreze complet pe asta, în timp ce noi trebuie să-i salvăm și să facem totul pentru a le asigura întoarcerea în siguranță acasă.

Creatorul, forța superioară a iubirii și dăruirii, se află deasupra întregii situații. Ar trebui astfel să ne întoarcem cu toții către Creator, atât noi, cât și oamenii luați ostatici, astfel încât conexiunea dintre noi și forța superioară să devină tangibilă.

Care ar fi un semn de forță ca răspuns la conflictul din Israel?

În lumea de astăzi, puterea este sinonimă cu unitatea. Este atât de simplu: dacă ne unim, atunci atragem în conexiunile noastre cea mai puternică forță singura, unica și unificată care există în natură.

Oricine mi-a ascultat lecțiile sau mi-a citit textele ar ști că vorbesc mereu despre nevoia de a ne uni pentru a atrage forța unificatoare a naturii. Pentru că nu avem nevoie de nimic altceva.

Dar ce vreau să spun exact prin unitate? Unitatea înseamnă că ar trebui să simțim că suntem acolo unul pentru celălalt. Nu este loc pentru leneși; trebuie să rămânem împreună.

S-ar putea să vă amintiți motto-ul „Unul pentru toți, toți pentru unul” din cei trei mușchetari, o frază pe care mulți dintre noi am prețuit-o în copilărie. Dacă am apreciat vreodată acest principiu, acesta a dispărut de atunci, pe măsură ce viața ne-a condus către o abordare mai egocentrică „fiecare om pentru sine”. Loviturile de astăzi, totuși, acționează ca o lecție serioasă și o reamintire a necesității unei astfel de unități.

Trebuie să fi avut nevoie de evenimentele tragice recente pentru a ne determina să ne unim. Dacă am fi avut tendința de a ne uni fără ele, atunci ele nu ar fi apărut.

Acum, în urma tragediei, amploarea puterii noastre va depinde complet de amploarea unității noastre. Trebuie să ne unim, să sprijinim, să încurajăm, să ne îngrijim și să fim acolo unul pentru celălalt, înaintând împreună împotriva forțelor care au apărut pentru a ne dezbina și a ne distruge.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →