Comentariu: În locul în care se naște o nouă viață, în lichidul amniotic al unei femei și în celulele unui nou-născut, există apă structurată în grupări vii.

În locul în care viața este distrusă, mă refer la celulele canceroase care nu lucrează pentru echilibru și devorează organismul, aceste conexiuni sunt rupte.

Răspunsul meu: Cancerul este o manifestare vie a egoismului. Celulele canceroase formează un corp cu o energie egoistă uriașă care devorează tot ce îl înconjoară și în cele din urmă moare singur, pentru că își distruge propriul mediu.

Desigur, mediul din jurul celulelor canceroase este absolut negativ și opus celui care există în jurul fătului și îl menține cu o cantitate imensă de nutrienți, energie și informații.

În același timp, copilul nu se află doar în apă, ceea ce îl protejează, ca o sticlă de apă, este în interiorul unei cantități uriașe de informații. Corpul mamei este universul care îl înconjoară.

Aceasta este diferența dintre atitudinea amabilă, iubitoare a unui organism față de altul, a mamei față de făt, și atitudinea egoistă care dă naștere unei tumori canceroase, care în loc să dea viață, distruge tot ce îl înconjoară și moare singură.

Întrebare: Cu alte cuvinte, apa ca forță de iubire și dăruire, conține întregul program de dezvoltare a vieții, nu?

Răspuns: De la minus la plus.

KabTV “Prim-plan. Secretul vieţii” 7/13/11

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment →