Noul meu articol pe Linkedin “Un singur lucru rău despre ‘Ziua bună a eliberării’”

În ultimii cincisprezece ani, în fiecare 28 decembrie, new-yorkezii și-au ars necazurile de anul trecut în „Ziua Bună a Eliberării” în Times Square. Oamenii își notează cele mai jenante momente, cele mai mari eșecuri, cele mai grele regrete și își aruncă notițele într-un incinerator. Alungarea momentelor și incidentelor neplăcute pare o idee grozavă, cu excepția faptului că nu funcționează. Dimpotrivă, a respinge răul în loc să-l îmbrățișezi pentru a învăța din el este cel mai bun mod de a garanta reapariția lui.

Oamenii chiar suferă. Nivelul de ură și agonie pe care ni le provocăm unul altuia a devenit insuportabil pentru mulți. Julia din Anglia, de exemplu, vrea să ardă furia. „Toată lumea se urăște și a scos la iveală ce e mai rău din oameni”, spune ea. La fel ca Julia, Celeste din Manhattan vrea să oprească ura. „Dacă ar trebui să scap de ceva, ar fi doar de ură”, spune ea.

Nici ei, nici oricine altcineva care a fost în Times Square sau a participat virtual, din moment ce evenimentul a fost difuzat în întreaga lume nu își va vedea dorințele împlinite. Intențiile sunt bune, dar aceasta nu este modalitatea corectă de a proceda.

Dacă vrem să dispară ceva, trebuie să înțelegem de ce a apărut în primul rând. Totul se întâmplă dintr-un motiv întemeiat. Dacă ignorăm cauza, nu putem scăpa de rezultatul acestuia.

Nu putem ști de ce se întâmplă fiecare lucru, dar în general există un singur lucru care cauzează toate lucrurile rele care ni se întâmplă. După cum a observat Celeste, este ura. Ura noastră unul față de celălalt este vinovatul din spatele tuturor lucrurilor rele care se întâmplă, din spatele răului pe care îl facem unul altuia și mediului.

Cu toate acestea, nu putem alege pur și simplu să nu urâm. Trebuie să recunoaștem că simțim ură, apoi să promovăm împreună iubirea și grija reciprocă, care sunt mai intense decât ura înnăscută, care curge din adâncul psihicului nostru.

Ura și furia pe care le vedem în exterior reflectă doar sentimentele noastre interioare. Dacă vom cultiva între noi sentimente opuse față de cele pe care le vedem în jurul nostru, ele se vor infiltra în noi și vor atenua ura pe care o emanăm cu toții.

Trebuie să fie un efort comun, concertat. Numai lucrând împreună putem supune un edificiu atât de formidabil precum egoismul uman. Singuri suntem fără apărare împotriva lui. Dar dacă ne dăm seama că ura este de vină și dacă ne unim mâinile pentru a construi iubirea mai presus de toate diferențele, prăpăstiile și ostilitățile dintre noi, atunci vom face din anul care tocmai a început și din toți anii care urmează un an cu adevărat bun, cu multe pentru care să fim recunoscător și puține de care să dorim să ne eliberăm.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala | Add Comment →