Întrebare: Vedem acțiuni, dar nu vedem intenţii. Este posibil să vedem vreodată magnitudinea intenției și cât de mare este în raport cu magnitudinea acțiunii?

Răspuns: Un Kli (vas) poate simți cât de mare este intenția conform principiului „Din acțiunile Tale Te cunoaștem”. Cum pot aprecia o mamă care dăruiește și dăruiește dacă eu doar primesc și primesc și nu am nicio calitate a dăruirii?

Când încep să învăț ce înseamnă a dărui sau când cresc și aceleași dorințe pe care le-a avut mama mea apar în mine la nivel animalic, atunci îmi amintesc ce a făcut mama mea pentru mine, înțeleg cât de mult mă iubește și îi înțeleg intențiile. Pot discerne intențiile unui om doar dacă am și eu aceleași intenții.

Nu poate exista nicio adeziune (Dvekut) în dorința de a primi. Toată lumea rămâne constant în dorința sa de a primi, care nu se schimbă. Dar dorința de a dărui, numită intenție mai presus de dorința de a primi, se schimbă. Schimbându-mi intenția, ceea ce înseamnă schimbarea dorinței de a dărui, pot înțelege un alt om și intențiile lui.

Creatorul nu are nici intenții, nici acțiuni. Numai în relație cu noi acțiunile Sale pot părea rele, doar pentru a fi revelate mai târziu ca fiind bune. Este aşa, pentru că Îl atingem prin propriile noastre Kelim (vase). Simțirea noastră este împărțită în Kli și intenție. O acțiune poate fi una de primire, în timp ce intenția, forma acțiunii, este una de dăruire. Prin urmare, putem avea părți în noi care sunt opuse una față de cealaltă. Dar nu există nimic asemănător în Creator.

Întrucât primim de la El în Kelim ale noastre, împărțim și ceea ce primim în două părți: cum este simțit în Kelim ale noastre și cum este simțit în conștiința noastră, în percepția noastră asupra intenției. Am putea crede că Creatorul acționează rău, chiar dacă intenția Lui este bună. Dar din partea Lui există o singură acțiune directă.

Când pot primi direct ceea ce emană de la El? Când ating aceeași intenție ca și El, iar Kli-ul meu percepe imediat expresia sa corectă, directă. Atunci o descifrez nu prin Kelim ale mele de primire, ci numai conform intențiilor mele de a dărui.

Îmi amintesc că înainte de o operație la spital, un doctor s-a apropiat de mine, un bărbat înalt de doi metri și cântărind 120 de kilograme. Mi-a spus că urma să simt un disconfort, apoi s-a așezat peste mine și aproape m-a zdrobit. Cutia mea toracică era spulberată și a spus că va face o deschidere în ea. A luat ceva asemănător cu un burghiu și mi l-a înfipt în piept. Acest lucru a fost făcut fără anestezie, deoarece eram într-o stare care nu mai putea aștepta.

Am intrat și ieșit din conștiență, dar nu am simțit nicio ură față de el. Mai târziu, am vorbit despre asta, iar el a fost surprins că îmi amintesc tot ce se întâmplase. De obicei, oamenii își pierd complet conștiința. Dar eu mi-am amintit, și pentru mine, a fost o lecție foarte valoroasă. Omul îți provoacă o durere atât de mare încât vrei să mori pentru a scăpa de senzație, dar nu simți nicio ură față de el. Acest lucru demonstrează că intenția deține dominația absolută asupra acțiunii, chiar și în lumea noastră.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 23/07/26, Rabaş – Art.39, 1990-Ce înseamnă în muncă ‘Fiecare persoană care plânge Ierusalimul este răsplătită să vadă bucuria sa’

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment →