Întrebare: Ce ne lipsește mai mult în diseminare: eforturile fizice sau cele interne?

Răspuns: Ne lipsește atât diseminarea internă, în interiorul nostru, cât și diseminarea în grup – grupul către fiecare, și fiecare către grup – și diseminarea în afara grupului, către oameni.

Trebuie să diseminăm către oameni atât în interior, în gânduri, când ne gândim la asta și vrem să se întâmple, ceea ce se numește rugăciune pentru societate, cât și în forma acceptată în lume, în acțiune. Cu alte cuvinte, atât în planul nostru spiritual, la nivel de gânduri, dorințe, cât și în planul acțiunilor fizice, corporale.

Trebuie să căutăm astfel de forme, astfel încât omul să accepte ceea ce este bun pentru el, ceea ce nu va accepta în niciun alt mod. La fel cum mâncarea potrivită este pregătită special pentru un om bolnav: de exemplu, mai lichidă, nu prea grasă etc., așa trebuie să facem și noi. Sarcina noastră este să pregătim medicamente pentru oameni în așa fel încât aceștia să le poată înghiți.

Dar acest lucru nu înseamnă că ar trebui să rămânem în urmă. La urma urmei, în cazul unui om bolnav, nu pierzi timpul; îi dai imediat ceea ce este bun pentru el, dar într-o formă în care îl poate accepta, astfel încât totul să fie mai bine absorbit în el. La fel este și aici!

Prin urmare, trebuie să distribuim delicat și încet, ținând cont în același timp de capacitățile oamenilor.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 13/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment →