Întrebare: În articolul „Ce este timpul de rugăciune şi cel de recunostinţă în muncă?”, Rabaş scrie: „chiar dacă această gură este neimportantă, totuși, Creatorul o aude”. Ce înseamnă că gura nu este importantă?

Răspuns: Este scris: „Chiar dacă această gură este neimportantă, totuși, Creatorul o aude”. Nu contează câtă înțelegere are omul. Ceea ce contează este măsura în care se străduiește spre scop.

Este similar cu atitudinea noastră față de un copil. Rezultatul acțiunii copilului nu este ceea ce contează cel mai mult pentru mine. Ceea ce contează este efortul său, exprimarea dorinței sale, aspirația sa. Din acest motiv, îl încurajez.

Cu toate acestea, pe măsură ce omul se maturizează, acordăm mai puțină atenție doar dorinței sale. Acum devine important rezultatul, produsul acțiunilor sale.

Trebuie să înțelegem această corelație. Nu ni se cere să fim inteligenți; ni se cere să depunem un efort. Ce va ieși din asta, cât de corect va putea omul să îndeplinească ceea ce încearcă să facă? Asta nu este important. Ai dorit, ai acționat, și în funcție de aceasta, ești răsplătit.

Omul primește un răspuns de sus doar în funcție de măsura efortului pe care l-a depus. Nu se spune că trebuie să ajungi la un anumit rezultat, dimpotrivă: „Nu este datoria ta să termini munca.”

Din Lectia zilnica de Cabala 07/06/26, Rabaş – Art.7, 1990-Ce este timpul de rugăciune și cel de recunoștință în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment →