Întrebare: Omul care se simte nemulțumit de viața sa fuge în deșert în căutarea sa. La urma urmei, deșertul este liniște, dă un sentiment de eternitate, ceva primordial, complet diferit de ciclul nesfârșit al vieții cotidiene în care ne învârtim constant.

De ce caută oamenii împlinirea interioară în mod special în deșert?

Răspuns: V-aș sfătui să nu vă fixați prea mult pe imaginea exterioară a deșertului. Când Tora menționează deșertul, se referă la o stare interioară a unui om. Deșertul interior este o căutare în interiorul unei vieți searbede care nu dă roade.

Egoismul a secat complet omul și nu oferă niciun răspuns la întrebarea despre sensul şi scopul vieţii. De aceea, omul simte ca și cum s-ar afla într-un deșert interior. Tocmai aici trebuie să găsești o fântână cu apă vie, adică lumina superioară care se revelează în mod specific în uscăciune, în deșert.

Întrebare: Cum se sapă o fântână în deșert?

Răspuns: O fântână apare prin întrebări. O fântână este întotdeauna acoperită inițial cu o piatră, apoi piatra este rostogolită, dezvăluind fântâna. Există întotdeauna dispute în jurul unei fântâni.

Întrebare: Ce fel de întrebări sunt acestea care sapă pământul?

Răspuns: Omul vrea să ajungă la sursa vieții. Se examinează constant pe sine și investighează realitatea. Unde poate găsi sursa propriei vieți? Caută tocmai în mijlocul aridității deșertului; nu fuge de această întrebare, ci sapă mai adânc în viața lor.

Acești oameni trebuie să-și găsească sursa și să înțeleagă de ce trăiesc, cu ce scop și care este rezultatul acestei vieți scurte și dureroase. Prin acest tip de săpat, omul ajunge în cele din urmă la sursă.

Din KabTV “Viață nouă – 924”, 28.11.2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →