Întrebare: La Convenţie, trăim întotdeauna o ascensiune spirituală, după care sunt încrezător că voi participa în mod regulat la lecţii, voi disemina, voi scrie articole și voi edita texte – voi face totul. Desigur, aceasta este o stare temporară. Cum pot folosi acest sentiment fără să rămân blocat în gânduri despre mine?

Ar trebui să îmi asum mai întâi această responsabilitate sau ar trebui să mă gândesc la prietenii mei și să mă asigur că au puterea să facă același lucru? Cum pot evita să nu dispar până la următoarea convenție?

Răspuns: Dacă dispari până la următoarea convenție, vei deveni doar un auditor care sosește doar pentru a participa, observa și asculta – nimic mai mult. Cea mai importantă muncă este efortul zilnic între convenții, pentru a regreta existența unui astfel de stări.

A reveni la o stare pasivă după convenție este mult mai rău decât dacă nu ai fi participat deloc. Ai venit, te-ai conectat, te-ai umplut și apoi ai plecat, ceea ce a vărsat totul. Nu ai adăugat nimic la tine sau la alții; este o pierdere totală. Atenție la această stare. Viața se poate termina cu un echilibru mai negativ decât atunci când ai început.

Dacă nu există diseminare, atunci totul este în zadar! Priveşte la ce scriu Baal HaSulam, Rabaş și toți marii cabaliști despre asta.

Ai fost ales nu să stai și să asculți cuvintele frumoase ale profesorului, ci să aduci lumea la corectare. Dacă nu faci asta, este mai bine să nu faci nimic. Du-te și odihnește-te!Vorbesc serios.

Nu vă puteți imagina ce se va întâmpla cu omul care a primit o atracție de sus pentru a aduce prin el voința Creatorului în lume și el nu o împlinește. Se spune despre asta: „Ar fi fost mai bine pentru ei să nu se fi născut deloc”.

Din Lecția zilnică de Cabala 28.02.20, “Întrebări de la Kli-ul mondial”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment →