Întrebare: Când un om vede că este capabil să facă față unei situații pe cont propriu, fără ajutor din exterior, înseamnă că nu a examinat acea situație suficient de profund?

Răspuns: Dacă omul crede că poate face față singur unei situații, înseamnă că nu a examinat-o suficient de profund. Cu alte cuvinte, nu a pătruns la nivelul ei mai profund.

Să luăm de exemplu, situația din țara noastră. Cu toții suntem martori că suntem sub amenințarea distrugerii. Oamenii au devenit disperați; ei nu văd o cale de ieșire din situația actuală și nimeni nu are o soluție miraculoasă pentru această problemă. Oamenii nu știu cum să continue să trăiască. Unii se gândesc să plece din țară, dar nici măcar nu știu unde ar putea merge. Putem simți cât de disperați au devenit oamenii când se gândesc să se mute într-un loc mai liniștit.

Dar dacă examinăm această situație mai profund, vom vedea o imagine complet diferită. Trebuie să înțelegem că noi ca națiune fără o aspirație spirituală, nu avem niciun drept asupra acestui pământ. Nu suntem conectați la el și nu îi aparținem. Locul nostru este în exil, în afara Țării lui Israel.

Am fost aduși aici pentru înălțare spirituală, astfel încât să dobândim calitățile spirituale ale rădăcinii acestui pământ – Ereţ Israel („Ereţ” înseamnă dorință, iar „Israel” vine de la Yaşar-El, adică direct către Creator). Astfel, Ereţ Israel înseamnă dorința îndreptată către Creator.

Dacă nu putem dobândi aceste calități spirituale, atunci locul nostru nu este aici. Acest pământ pur și simplu ne respinge și o face ca faţă de un corp străin.

Cine a creat această situație pentru noi și de ce? Poate ar trebui să căutăm un alt loc confortabil în care să trăim? Poate Uganda, Madagascar sau, dacă nimic altceva, Birobidzhan. Dar Creatorul spune: „Nu! Locul tău este aici, pe acest pământ, dar numai cu condiția să devii Israel – omul care aspiră la Creator. În caz contrar, te vor aștepta stări foarte dificile, chiar mai rele decât cele experimentate de națiunile lumii.”

Galgalta ve Eynaim (Kelim de dăruire) trebuie să-și îndeplinească rolul cu privire la toate AHP (Kelim de primire). Nu îndeplinim rolul care ne-a fost încredințat, și prin urmare, AHP ne domină. Dar dacă, examinând această situație pătrundem puțin mai adânc, vom vedea adevăratele cauze — ce se întâmplă cu adevărat și ce se poate face.

Vom vedea că pur și simplu nu există loc unde să fugim. Există o singură soluție absolută: ridicarea spirituală. Aceasta este diferența dintre o înțelegere superficială a realității și înțelegerea cauzelor sale subiacente. Și această situație nu se va schimba până când nu ne uităm la nivelul de la care adevărata cauză devine vizibilă. Abia atunci situația va începe să se schimbe în bine.

Din Lecţia zilnică de Cabala 23/06/26, Rabaş – Art.7, 1988-Ce este importanţa Mirelui, ale cărui păcate sunt iertate

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →