Comentariu: Studiile speciale arată că oamenii se simt fericiți atunci când o țară are nivelul mediu de venit ridicat, șomaj scăzut, libertate economică semnificativă și o piață a muncii relativ deschisă.

În același timp, beneficii generoase de asistență socială și inegalitate scăzută nu contribuie la sentimentul de fericire. De exemplu, Norvegia are una dintre cele mai mari rate de sinucidere. Fericirea este determinată de speranța de viață, accesul la educație, PIB-ul pe cap de locuitor și puterea de cumpărare, printre alți factori.

Oamenii de știință încearcă să definească fericirea în exterior. Cu toate acestea, omul nu este fericit.

Răspunsul meu: Fericirea este conexiunea cu eternitatea, cu un scop pe care omul încearcă să-l înțeleagă. Cu toate acestea, pe măsură ce el se apropie, ea se retrage continuu, iar omul continuă să se străduiască spre ea. Este un proces infinit.

Aspirația către un scop etern și atingerea lui treptată se numește dulcea suferinţă din iubire. Adică sentimentul simultan de suferință și iubire creează senzația de fericire.

De exemplu, oamenii s-ar putea să tânjească unul după altul de mulți ani – suferind, mișcându-se unul spre altul, visând – și acum s-au întâlnit în sfârșit. În acel moment, toate suferințele din trecut, toate impulsurile către apropiere și percepția reciprocă se contopesc cu sentimentul de unitate reală în întâlnire.

Cu cât aceste două forțe opuse cresc și se susțin în mod continuu una pe cealaltă, cu atât mai mult creează un sentiment de fericire în om.

Nu poate exista fericire fără suferință. Iar suferința trebuie să ducă inevitabil la fericire. Acesta este motivul pentru care este numită “suferința din iubire”, deoarece sentimentul de iubire nu poate apărea fără experiența anterioară a dorului, suferinței și lipsei.

Aceste dorințe apar tocmai în căutarea, în mișcarea către iubire și formează ceea ce este cunoscut ca un vas pentru percepția fericirii. Și odată ce omul ajunge la fericire și devine împlinit, acest sentiment se estompează rapid. Prin urmare, trebuie să refac încă o dată sentimentul de distanță.

Chiar dacă fizic rămân alături de iubitul meu, trebuie să mă gândesc imediat cum să mă înarmez cu dorințe și mai mari pentru el, cu aspirații mai mari, în ciuda prezenței lui. Și apoi, ni se va părea că nu mai suntem atât de aproape, nici atât de conectaţi. Și voi începe să mă străduiesc din nou spre el.

Trebuie să înțelegem că sentimentul de fericire este posibil doar în linia de mijloc, între stânga și dreapta, unde linia stângă este revelația constantă a efortului, dorului și golului și linia dreaptă este conexiunea, iubirea și împlinirea.

Linia de mijloc oferă o conexiune puternică între creșterea continuă a dorinței și împlinirea ei constantă. Atunci omul se simte ca și cum ar exista într-o stare de eternitate și perfecțiune, care nu se schimbă de la o stare la alta, nu se balansează între liniile stânga și dreapta, ci existând în ambele simultan.

Nu putem oferi unui om nicio altă explicație, deoarece dezvoltarea unor astfel de instrumente de percepţie necesită o muncă internă pe care nu o posedă încă. Acesta este tocmai scopul științei Cabala, care în traducere înseamnă “știința primirii”.

Comentariu: Din câte am înțeles, fericirea nu există în această lume și nu există nimic de căutat.

Răspunsul meu: În această lume – adică într-o singură dorință egoistă – fericirea nu poate exista. Și în cadrul unei singure dorințe altruiste, nici ea nu poate exista. Numai pe baza ambelor dorințe, dacă între ele se introduce rezistență – negativ, pozitiv, iar între ele o rezistență (efortul nostru) – numai atunci, pe această rezistență putem experimenta fericirea constantă, viața eternă și perfectă.

Comentariu: Se pare că am stăpânit deja dorința egoistă și începem să înțelegem ce este.

Răspuns: Nu, nu a fost încă stăpânită. O vom putea stăpâni doar în conformitate cu apariția unei dorințe altruiste în noi. Atunci vom începe să percepem un cu totul alt tip de egoism. În acest moment, experimentăm doar un egoism foarte limitat, la nivel animalic.

Trebuie să începem să percepem egoismul care dorește să lucreze împreună cu calitatea dăruirii și a iubirii, care înțelege că trebuie să acționeze în armonie cu el ca jumătate din întregul sistem al lumii.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 12/5/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment →