Întrebare: Cum se poate explica faptul că fiecare persoană își vede propria realitate, și în același timp, așa cum spune Cabala, ea nu există de fapt, sunt doar eu cu percepția mea?

Răspuns: Da, ești doar tu și nimic altceva — fără istorie, fără geografie, nimic. Existi ca un anumit punct al dorintei. În afară de dorință nu există nimic, iar în cadrul acestei dorințe se simt unele percepții sau împliniri.

Aceste împliniri apar exact în forma în care te percepi tu în prezent. Cu alte cuvinte, sentimentul de “sine” se manifestă în interiorul dorinței sub forma imaginii tale, iar percepția lumii înconjurătoare apare de asemenea ca imagini în interiorul dorinței. Adică, simți împlinirea în dorință în această formă specială.

Întrebare: Când descrieţi ceva, vorbiţi în termeni generali, “o persoană”, fără să vă adresaţi nimănui în mod specific. Deci, toţi ceilalţi există cu adevărat?

Răspuns: O persoană, în mod firesc, nu există. Atunci cum îi vedem pe ceilalți și universul nostru? Nimic din ei nu există. Lumile? Nici ele nu există.

Există o singură stare, pe care o numim în mod convențional “Lumea Infinitului”, adică creația plină de Creator.

Întrebare: Dar de ce percep lumea dintr-un asemenea unghi, ca fiind complexă, alcătuită din alte elemente, oameni și animale?

Răspuns: Pentru că în tine există o astfel de dorință care este imperfectă, spulberată, neasamblată, neintegrală. Percepi simțirea interioară a acestei dorințe ca “eu și ceva în jurul meu” sau “o mulțime de lucruri în jurul meu”.

Comentariu: Dar când spun ceva altor oameni, ei sunt de acord, sunt încântați de un gând, par să existe cu adevărat independent.

Răspunsul meu: Da, acestea sunt propriile tale dorințe, care îți apar sub forma unor oameni separați, care aparent există în mod obiectiv independent de tine și în contrast cu tine.

Din KabTV “Am primit un apel. Realitatea percepţiei” 20/07/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →