Întrebare: V-a motivat în vreun fel profesorul dvs. să faceţi muncă spirituală?

Răspuns: Nu chiar. Toate acestea trebuie să vină de la omul însuși!

Să nu credeți că a fi lângă un profesor ca Rabaș înseamnă o călătorie gratuită către lumea superioară! Nu. Este o stare foarte dificilă. Personal, nu as sfătui pe nimeni!

Comentariu: Dar elevii dvs. simt deja un fel de apartenență la calea spirituală.

Răspunsul meu: Aceasta este treaba lor. Dacă mă ascultă și încearcă în sufletul lor să fie împreună cu ceea ce le explic, spre ceea ce îi conduc, atunci da. Iar dacă nu, atunci nu. Nu pun presiune pe nimeni și nu forțez pe nimeni. Oricine poate pleca mâine, spunând: „Îmi pare rău, dar asta nu este pentru mine”. Îl ține cineva aici? Nu. Nimeni nu-ți dă garanție pentru nimic.

Comentariu: Dar spuneţi că cel mai rău lucru pe care îl poate face omul este să plece.

Răspunsul meu: Este cel mai rău lucru pentru el, desigur. Pentru că se întoarce apoi la existența animală.

Întrebare: Dar în unele cazuri el se întoarce peste un timp ?

Răspuns: Omul nu pleacă complet. El păstrează un fel de simțire că nu a plecat, că este puțin alături dar, în general este pe cale. Întâlnesc des astfel de oameni. Ei spun: „Crezi că nu-mi amintesc? O sa ma întorc. Trec printr-o perioadă ca asta chiar acum.” Și anii trec.

KabTV “Am primit un apel. Intrarea în spiritualitate” 30/7/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →