Comentariu: Adevărata înțelepciune este simplă și se adresează fiecăruia dintre noi. Din adancul timpului ne vin ganduri profunde care nu au dată de expirare. Ele sunt și astăzi relevante.

Vă rugăm să comentați unele dintre ele.

“Dacă eu nu sunt pentru mine, cine este pentru mine? Dacă eu sunt doar pentru mine însumi, ce sunt eu? Dacă nu acum, atunci când?”

Răspunsul meu: Omul trebuie să acționeze. “Dacă nu sunt pentru mine”, trebuie să știu cum să mă corectez pentru a fi un element util al lumii și nimeni nu o va face pentru mine. Trebuie să fac asta.

Dacă nu îmi împlinesc scopul pentru toată lumea, atunci cine sunt? Dacă nu o fac acum când am ocazia, când voi putea să o fac? Nimeni nu știe ce se va întâmpla după acest moment.

Toate acestea cheamă la împlinirea corectă, imediată a scopului omului.

Întrebare: Care este acesta?

Răspuns: Să te corectezi pe tine însuţi, și astfel să corectezi lumea prin tine însuți. Pentru că prin fiecare element corectat al lumii noastre, curge o Forță superioară corectoare și este distribuită în întreaga lume.

Întrebare: Ce constituie corectarea?

Răspuns: Elementele încep să se conecteze prin mine.

Întrebare: Adică eu sunt motivul pentru conexiunea celorlalți?

Răspuns: Da.

Comentariu: “Oricine se simte încrezător în această lume este un străin în ceruri, şi invers”

Răspunsul meu: Cu siguranță. Faptul este că egoismul te separă de lume. Nu contribui cu nimic pentru lume; dimpotrivă, furi de la ea pentru că ești un element al acestei lumi.

Prin urmare, dacă te simți încrezător pentru că ești un egoist (egoiștii se simt încrezători în sine), atunci nu poți aduce energia superioară, corectă, spirituală în această lume pentru a o uni. În schimb, dacă simți că ești la mila Forței superioare, o poți transmite în această lume.

Întrebare: Deci omul ar trebui să se simtă nesigur? Și să nu fie încrezător?

Răspuns: Da. Singura certitudine ar trebui să fie că te supui pe tine însuţi Forței superioare.

În ce poate fi omul încrezător? Asta e prostia. Cum poți fi încrezător în tine dacă nu știi ce se va întâmpla cu tine în clipa următoare, ce vei deveni, și în general, care vor fi acțiunile tale? Nimic! Este doar copilărie.

Comentariu: Cu toate acestea, Internetul este plin de cei care te învață cum să ai încredere în tine și cum să trăiești.

Răspunsul meu: Este firesc, pentru că toată lumea are nevoie de asta. Dar nimeni nu o are, așa că toată lumea încearcă să se învețe reciproc.

Întrebare: Omul se simte cu adevărat încrezător doar atunci când ajunge la Forța superioară și depinde de ea?

Răspuns: Da, atunci când omul este conectat la Forța superioară, are încredere deplină pentru că vede de ce anume depinde totul și este în pace. Oricum, el va face tot ceea ce dorește Forța superioară să-i facă. O face oricum, dar acum o va face în mod conștient.

Comentariu: “Cel care în mod public îl face pe altul să pălească de rușine nu are nicio parte în lumea viitoare.”

Răspunsul meu: Da. Este foarte important să te faci mai mic decât toți ceilalți, deoarece astfel poți canaliza energia superioară și Forța superioară prin tine către ei.

Comentariu: Dacă omul simplu aude asta și întreabă: “Cum pot să mă pun mai jos decât altul?!” Este împotriva naturii umane.

Răspunsul meu: Tocmai pentru că este împotriva naturii. Nu este nimic altceva aici. Corectarea nu poate avea loc în alt mod.

Comentariu: Chiar și logic, nu pot auzi pe altul decât dacă devin mai mic decât el, nu mai mare.

Răspunsul meu: Desigur! Așa este în orice caz.

Când vin la studenți în fiecare dimineață, nu mă pun sub ei? Nu fac eu totul pentru ca ei să învețe, să devină mai deștepți și să înțeleagă, să se unească și să se apropie de Creator?

Întrebare: Deci, atunci când predaţi studenților, trebuie să vă coborâţi în fața lor?

Răspuns: Desigur! Sunt ca un ospătar: aduc și servesc.

Comentariu: Pregătit să servesc, după cum se spune.

Răspunsul meu: Da. Nu mă simt deasupra lor. Dacă arăt o astfel de stare, este doar pentru a le oferi o oportunitate de a se înviora cumva și de a înțelege cu ce au de-a face.

Comentariu: Există metode, teorii și practici spirituale în care profesorul leagă elevii de el însuși. Adică acolo unde el este clar deasupra lor.

Răspunsul meu: Asta nu se întâmplă niciodată în Cabala. Absolut deloc! În orice moment, omul ar trebui să simtă că poate pleca în siguranță. Fără să-mi spună la revedere! Doar se ridică și pleacăi. Și cum se despart? Vedeți, se întâmplă în liniște.

Comentariu: Într-adevăr. Într-o clipă, omul a dispărut.

Răspunsul meu: Uneori se întorc. Sunt şi unii care se întorc. Nu îi tratez altfel. Vezi asta.

Comentariu: Văd, da. Omul intră, se așează, dvs. vă uitați la el și mergeţi mai departe. Nu există nimic de genul “Oh! Iată, s-a întors!”

Răspunsul meu: Pentru ce? Nu este treaba mea. Treaba mea este să slujesc. Ca la restaurant: vin clienții, iar eu sunt ospătarul.

Comentariu: Puneţi masai.

Răspunsul meu: Corect. Absolut așa este.

Comentariu: “Vorbele rele ucid trei oameni: pe cel care vorbește, pe cel care crede pe cel care vorbește, și pe cel despre care se vorbește.” Este scris în Talmud.

Răspunsul meu: Da, pentru că de fapt nu există nimeni altul decât omul, în afară de Creator. Prin urmare, dacă vorbești de rău pe altcineva decât pe tine, vorbele se referă în mod absolut clar și fără echivoc la Creator.

Întrebare: Înseamnă că defăimarea înseamnă a vorbi rău despre Creator?

Răspuns: Da.

Comentariu: Chiar dacă înjuri pe altcineva.

Răspunsul meu: Nu contează. Dacă este legat de muncă sau de casă, nu este considerată calomnie. Vorbim despre calomnie ideologică, internă, spirituală. Asta este ceea ce nu poți permite!

Comentariu: “Iubeşte pe cei ce mustră și urăşte pe cei care laudă, căci cei dintâi te vor duce la viața în lumea viitoare, în timp ce cei din urmă te vor nimici.”

Răspunsul meu: Așa este! Absolut corect. Omul ar trebui să plătească pe cei care îl bat sau îl ceartă. Și invers, el ar trebui să se distanțeze sau să-i certe pe cei care îl laudă.

Comentariu: Dar este aproape imposibil.

Răspunsul meu: Dacă omul țintește corect spre restricție și ecran, acesta este exact ceea ce face.

Întrebare: Adică dacă omul este îndreptat spre Creator, atunci îi mulțumește celui care îl mustră?

Răspuns: În viață nu ne mulțumim unul altuia în acest fel. Dar în același timp, omul experimentează un mare ajutor din partea Creatorului auzind opusul laudei prin cineva.

Întrebare: Chiar și în Şamati (“Am auzit”) este scris că este bine ca un cabalist să fie umil. Nu este masochism să te simți bine când ești umilit?

Răspuns: Nu, omului nu-i place asta. Îi place faptul că, prin ajutorul unei asemenea aparente umilințe, se poate apropia de Creator. Este de mare ajutor atunci când egoismul este slăbit. Dar de obicei, în exterior este afișată o imagine complet diferită.

Adică, dacă este un cabalist adevărat, poate fi indignat și obiectează.

Întrebare: Eşti supărat, dar recunoscător interior?

Răspuns: Desigur.

Comentariu: “Când vrăjmașul tău este zguduit, nu te bucura, iar când se împiedică, nu-ți lăsa inima să se bucure.”

Răspunsul meu: Faptul este că trebuie să vă gândiți la corectarea generală, așa că aceasta este exact atitudinea potrivită.

Întrebare: Când cade un dușman, nu te bucuri?

Răspuns: Nu. La urma urmei, el a procedat astfel pentru a te aduce mai aproape de corectare. Așa că nu vă bucurați de eșecurile lui. Dimpotrivă, cu cât are mai multă putere și cu cât pune mai multă presiune asupra ta, cu atât vei fi mai bine.

Întrebare: “A te teme de păcat înseamnă să te temi de păcat, nu de pedeapsă.” Ce înseamnă asta? Ar trebui să ne fie frică de pedeapsă sau să ne fie frică de păcat?

Răspuns: Ar trebui să-ți fie frică de o acțiune numită păcat, nu de pedeapsa pentru acea acțiune, deoarece altfel, îți este frică să nu fii pedepsit. Dacă nu ar exista o pedeapsă, ai face-o sau nu?

Comentariu: Acest lucru este foarte profund.

Răspunsul meu: Prin urmare, acțiunea este cea de care trebuie să te temi.

Întrebare: În timp ce omului îi este frică mai mult de pedeapsă?

Răspuns: Desigur. Dacă nu m-ar prinde…

Întrebare: Aș lua totul. Adică aș fura dacă nu m-ar prinde?

Răspuns: Bineînțeles că aș fura.

Comentariu: Dacă omul ar ști că nu va exista nicio consecință, ar fi un haos total.

Răspunsul meu: Guvernarea Creatorului încă ne menține într-un anumit cadru, până când vom alege calea în mod voluntar.

Comentariu: Celebra zicală a regelui Solomon: “Ceea ce a fost, va mai fi. Ceea ce s-a întâmplat, se va mai întâmpla; nu este nimic nou sub soare”.

Răspunsul meu: Da, și totul revine la normal, deoarece toate acestea sunt doar un egoism universal pur, care trece constant din etapă după etapă a corectării sale. Cicluri.

Întrebare: Ce este în asta pentru om? El spune: “Ceea ce a fost, se va întâmpla și nu este nimic nou sub soare”.

Răspuns: Aceasta înseamnă că nu există legi noi. Desigur, există acțiuni noi. Circumstanțele se schimbă, Pământul se schimbă, totul se schimbă; dar totul urmează aceleași legi și curge în aceeași direcție.

Întrebare: De fapt regele Solomon spune că există o singură lege?

Răspuns: Una, de a aduce egoismul la dăruirea totală.

Întrebare: Asta înseamnă pentru om să devină un dăruitor și iubitor? Acesta este scopul vieții și către asta se îndreaptă totul?

Răspuns: Da, deasupra egoului omului, tocmai din cauza acestuia.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 28/12/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →