La început, când un om începe să învețe, în timp ce se află încă la nivelul spiritual denumit „femeie, sclav sau copil”, i se spune că merită să lucreze pentru Creator din frică (Rabaş, Articolul 12 (1987), Ce este O jumătate de şekel în muncă? – 1).

Nivelurile spirituale, etichetate condiționat ca „femeie, bătrân sau copil”, reprezintă stări de dependență ale omului. O femeie depinde de un bărbat, un copil de părinți, iar un bătrân de ajutorul tinerilor.

Există, de asemenea, starea de „sclav”, care depinde de stăpânul său, adică de egoismul său. Prin urmare, trebuie să abordăm orice om foarte delicat și cu atenție și să-i explicăm că înţelepciunea Cabala este preocupată de dezvoltarea sa, spre propriul său beneficiu.

Cabala îl poate ajuta pe om să înțeleagă mai bine cum să acționeze în această lume. Omul  începe să speculeze. „Dacă înțeleg cum să acționez corect în această lume, pot deveni mai bogat, mai puternic, mai de succes și mai sănătos.”

Se spune că omul trebuie să-l slujească pe Creator din frică. Asta înseamnă din teama de a pierde, de a rata ceva, de a nu primi o recompensă.

Dar mai târziu, când omul se maturizează spiritual și dobândește înțelepciune, devine posibil să i se explice – sau mai degrabă, el însuși înțelege – că este necesar să-l slujească pe Creator din alte motivații, și treptat, secretele Torei îi sunt dezvăluite.

În acest moment, are loc o tranziție foarte subtilă, un moment dramatic, dificil, când omul descoperă că întreaga lume se află într-o stare de haos și confuzie completă. Totul este guvernat de un egoism capricios care apucă tot ce poate în orice moment. Această stare se numește întuneric.

În acest punct negru, omul simte o deznădejde completă, confuzie și lipsă de control asupra sa, asupra celorlalți sau asupra destinului. Vede că toți, se zbat înainte și înapoi ca mormolocii în apă, și nu mai poate suporta o astfel de viață.

Se simte în întuneric total, încearcă să scape și începe să strige Creatorului: „Ce ar trebui să fac?!”

Și apoi, treptat, omul este ajutat de sus și primește claritate spirituală. Așa ajunge el la revelarea Creatorului.

Când legea superioară este revelată unui om, comparând-o cu armonia, el vede clar haosul care domnește lumea noastră – armonie vs. haos.

Aceasta este drama, ruptura interioară. Pe de o parte, există legea superioară, pe de altă parte, dezordine completă.

Și aceasta este de fapt cea mai bună stare pentru om, deoarece acolo simte ajutorul și mântuirea Creatorului.

Și îi mulțumește Creatorului pentru această stare întunecată, deoarece este imposibil să avansezi cu piciorul drept fără a păși mai întâi cu cel stâng.

Când înțelege acest lucru, omul le anticipează pe ambele și se raportează corespunzător atât la starea bună, cât și la cea rea, deoarece vede că drumul spiritual se află exact între ele, exact la mijloc.

Din KabTV „Ultima generație”, 06.11.2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →