Comentariu: Când un om trece de Machsom, simte rușine în fața celui care îi dăruiește plăcerea. Dar există și actul de a privi înapoi la tot ceea ce a experimentat până în acel moment.

Răspunsul meu: Chiar înainte de a traversa Machsom, omul încetează să se gândească și să se uite la trecutul său. Nu mai există trecut. Cel care privește constant înapoi devine ca soția lui Lot, care s-a transformat într-un stâlp de sare, în ceva care nu se strică. Sarea în sine nu poate fi folosită ca hrană, ci doar ca aditiv.

De ce atunci, trebuie să justificăm tot ce s-a întâmplat? Oare omul vede că a trecut prin toate acestea pentru a aduna Kelim și definiții interioare pentru prezent? Nimeni nu stă ca un bătrân care își amintește de trecutul său la sfârşitul corectării (Gmar Tikun).

Dacă vom continua, vom deveni curând convinși că trecutul în sine este absolut neimportant și poate fi necesar doar pentru prezent. Nu te vei gândi la trecut și nu vei regreta ceva ce ai făcut sau nu ai făcut odată.

O astfel de atitudine va dispărea pentru că este incorectă. Tu nu ești deloc acesta. Nu este nevoie să traversezi Machsom pentru asta, deoarece realizarea că nu ar trebui să privești înapoi are loc cu mult înainte.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 02/09/26, Rabaș – Art.45, 1990-Ce înseamnă în muncă „Lucrurile ascunse aparțin Domnului Dumnezeului nostru“

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →