Comentariu: Continui să confund dorință, intenţie și acțiune. Nu mă pot acorda corect la niciuna dintre ele, nici la toate la un loc.

Răspunsul meu: Voi încerca să explic secvențial și concis.

Scopul: Cel mai important lucru în viața unui om este atingerea scopului vieţii (al creației), care este adeziunea completă cu Creatorul. Aceasta trebuie să devină rezultatul tuturor eforturilor omului în viață.

Mijloacele de atingere a scopului: Adeziunea cu Creatorul se realizează prin asemănarea de formă. Dar Creatorul este dorința de a dărui, iar o ființă umană este dorința de a primi. Prin urmare, asemănarea nu se realizează prin similaritatea dorințelor, ci prin similaritatea intenției – intenția cu care îmi folosesc dorința.

Vom rămâne întotdeauna opuși în dorințele noastre: Creatorul dorește să dea, iar noi dorim să primim. Altfel, nu am exista ca entități distincte de El.

Deoarece suntem creați din dorința de a ne bucura, putem atinge asemănarea cu Creatorul doar schimbând nu dorința în sine, ci intenția – scopul pentru care folosim dorința.

Astfel, munca noastră se concentrează doar pe intenție și alăturăm dorința acesteia în măsura în care permite intenția corectă „de dragul Creatorului”.

Restricția Dorinței (Ţimţum): Prin urmare, trebuie să dobândim puterea interioară de a folosi dorința de la zero în sus, doar proporțional cu intenția corectă „de dragul Creatorului” (în dăruire și iubire).

Aceasta înseamnă că la început trebuie să dobândim controlul asupra tuturor dorințelor, să le impunem o restricție (Ţimţum, Ţimţum,  Alef, prima restricție) și apoi să folosim fiecare dorință doar parțial, în măsura în care posedăm intenția corectă.

Recunoașterea Răului (Hakarat HaRa): Asemănarea cu Creatorul este atinsă prin similaritatea intenției.

Pe măsură ce ne străduim pentru intenția de a dărui, începem să descoperim din ce în ce mai mult din intenția de a primi (Klipa) în noi înșine.

Revelația acestei intenții corupte se numește exil – Exilul Egiptean (Galut Miţrayim).

Dacă persistăm în încercarea de a schimba intenția de la „totul pentru mine” la „totul pentru Creator”, ajungem la simţirea sclaviei noastre față de egoism – intenția „pentru mine” (de dragul Faraonului).

Revelația Răului: În această stare, ne dăm seama treptat și pe deplin că natura noastră, nu dorința de a primi, care este constantă, ci intenția „pentru mine” – este adevăratul nostru dușman.

Încercând să ne eliberăm de intenția „pentru mine” și să dobândim intenția „pentru Creator”, descoperim neputința absolută împotriva acestui dușman.

Revelația Mijloacelor de Corectare: La sfârșitul acestei realizări, descoperim că numai Creatorul, lumina corectării (lumina Torei, lumina înconjurătoare) ne poate corecta intenția. Apoi ieșim din sclavia intenției rele în intenția de dăruire (asemănare cu Creatorul). Adică: numai Creatorul (lumina superioară) ne poate scoate din starea egoistă – robia egipteană, starea de a ne gândi doar la noi înșine.

Prin urmare, principalul lucru este acesta: gândește-te la lumină, la Creator, care poate, și numai El poate, să te corecteze (intenția ta) de la „pentru mine” la „pentru Creator”, pune Țimţum și folosește dorința doar în măsura în care este prezentă intenția „pentru Creator”.

Așadar, aliniază-te în toate acțiunile tale din această lume către lumina corectoare, astfel încât aceasta să-ți poată oferi intenția „pentru Creator”.

Dacă ceva este neclar, scrie-mi și voi clarifica.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment →