Întrebare: Există un fel de paralelă între nașterea în lumea materială și cea spirituală. În viața noastră obișnuită, însuși procesul nașterii, durerea pe care o experimentează un copil, se întâmplă și în spiritual, sau este doar o alegorie?

Răspuns: Aceasta nu este o alegorie! Nu este un sentiment foarte plăcut, ci o muncă externă și internă serioasă.

Cel care se naște încearcă și el să iasă din interior, să scape din acest tărâm întunecat. Deja i se pare întuneric, nu vrea să stea acolo, se zvâcnește, bate din interior ca dintr-o cușcă. Adică, fostul pântec bun al mamei devine pentru el o închisoare.

În orice stadiu al dezvoltării noastre, la început ceva ni se pare bun, apoi descoperim răul din el și ne străduim pentru ceva mai bun. La fel este și aici. Aceasta este creștere, o conștientizare.

Întrebare: Deci aceasta este dezvoltarea aceluiași egoism?

Răspuns: Nu numai egoism, ci și atingerea, conștientizarea, senzația și conexiunea cu cel superior. Este o simbioză a tot felul de realizări, simțiri și calități.

KabTV „Am primit un apel. Nașterea perfectă” 03.11.2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment →