Întrebare: Dacă mă bucur lucrând pentru prietenii din grup, are vreun rost să încerc să suprim această bucurie, ca și cum aș spune: „Mă bucur pentru mine, dar nu vreau să mă bucur de asta”?

Răspuns: Nu trebuie să suprimi bucuria, oricare ar fi ea, mai ales cea care vine pe calea muncii spirituale. În loc să te bucuri pur și simplu de ceea ce ai, ar trebui să examinezi de unde vine această bucurie și să te străduiești să obții bucurie de pe calea în sine, de asemănarea calităților cu cel cu care dorești să semeni, de care te apropii.

Bucuria este scopul, dar întrebarea este ce fel de bucurie este. Gândul „să încânți ființele create” este atât începutul, cât și sfârșitul creației.

Dacă vrei să-L atingi pe Creator, trebuie să ajungi la sentimentul că Tora este știința vieții. Baal HaSulam explică acest lucru în Studiul celor Zece Sfirot. Nu este suficient doar să îndeplinești acte de dăruire; trebuie să te bucuri de ele și să primești împlinire din cea mai înaltă lumină. Dacă omul suferă în timp ce merge pe această cale, înseamnă că el se află sub controlul Klipot și nu sub controlul sfințeniei.

În fiecare moment în care omul suferă, este deconectat de Creator. La urma urmei, dacă Creatorul este sursa plăcerii, cum poți suferi și totuși să fii conectat la acea sursă? Nu se poate.

Orice stare corectată trebuie să fie plină de bucurie.

Din Lecția zilnică de Cabala din 21.03.2026, Rabaş – Art.21, 1985-Trebuie să discernem întotdeauna între Tora şi Muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →