Întrebare: De unde luăm puterea de a depăși toate obstacolele?

Răspuns: Pe drumul spre spiritualitate, trebuie să trecem prin multe obstacole. Spuneţi că acestea sunt aparent obstacole foarte dificile, deoarece vrem să trecem din lumea materială în cea spirituală.

Deci, obstacolele trebuie să fie foarte mari, ca în povestea despre oamenii care urcă pe un munte înalt. Cu cât urcau mai sus, cu atât calea devenea mai abruptă și mai grea, iar cu atât mai crud îi aruncau gardienii.

Există o soluție foarte simplă pentru aceasta: obstacolele par mari doar în ochii dorinței de a primi, dar de îndată ce treci la acțiuni cu o intenÎie altruistă „de dragul dăruirii”, toate obstacolele dispar instantaneu. De fapt, ele nu sunt atât de mari. Nu trebuie să te urci peste ele. Nu trebuie să le învingi. Și oricum nu vei putea face asta cu dorința ta de a primi.

Trebuie să adopți o atitudine diferită față de obstacole, să le accepți în forma opusă, iar apoi ele dispar. Se spune: „Privește-le cu atenție și se vor dovedi a fi o grămadă de oase.” Abordarea obstacolelor nu ar trebui să fie aceeași cu cea care apare în dorința de a primi. Atitudinea trebuie să fie diferită, din lateral, și atunci toate obstacolele dispar. Dar dacă le privești prin dorința de a primi, atunci desigur, ele par enorme.

Întrebare: Dar cum să privești obstacolele diferit? Cum le conectezi cu scopul?

Răspuns: Dacă un scop este stabilit în fața unui om, atunci aceasta trebuie să meargă „prin credință mai presus de rațiune”. Este foarte simplu: conectează-te cu Forța superioară, cu dorința de a dărui, cu grupul care te va ajuta să te ridici puțin deasupra acestui obstacol.

Cu alte cuvinte, nu-ți forța drumul, ci sari peste obstacol. Saltul în sine nu necesită multă forță. Este mai mult o problemă psihologică decât una spirituală.

Din Lecţia zilnică de Cabala 20/05/26, Rabaș – Art.24, 1986-Diferența dintre caritate și dar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →