Scara realizării spirituale este în noi, în timp ce gradul meu actual există extern. În plus, în interiorul meu există straturi, asemănătoare cu cele ale unei cepe, care reprezintă stări interioare din ce în ce mai mari. Fiecare astfel de sferă constituie o lume, o stare nouă și un grad superior.

Începând de la sfera cea mai externă (care îmi este revelată în prezent și constituie starea mea actuală), toate sferele sunt îmbrăcate una în alta, din ce în ce mai adânc, până la punctul central cel mai interior, starea corectării mele finale.

Prin urmare, Tora relatează povestea scării care i-a apărut lui Iacov într-un vis, care i-a înfățișat forma specifică. Este descrisă exact ca o scară, nu ca niște sfere sau altă formă, deși ar fi putut fi descrisă și așa. Înțelepții au ales să reprezinte această stare specifică deoarece corespunde relației dintre ramură și rădăcină.

Iacov se întinde pe pământ, adoarme, se deconectează de la realitatea sa actuală și apoi vede întreaga scară ridicându-se spre ceruri, începând de la cea mai joasă treaptă. Cine este Iacov? El este Avraam, care a dobândit Aviut [grosimea] a lui Isaac și acum este capabil să lucreze cu ea pe linia de mijloc.

Această imagine simplă poate fi oferită oricui; ea explică faptul că singura modalitate de a transcende starea prezentă este să te ridici la un grad superior. Cu cât te ridici mai sus, cu atât va fi mai bine pentru tine. Acest lucru se aplică atât nouă personal, cât și întregii națiuni. Prin ce mijloace se poate face acest lucru? Aceasta este ceea ce explică Baal HaSulam la sfârșitul articolului „Prefețâ la Cartea Zohar”. Mijloacele sunt aceleaşi pentru individ, pentru întregul popor și pentru întreaga lume.

Și nu ar trebui să ne supărăm că ne-a plasat Creatorul în condiții atât de dure. Rapoarte teribile sunt difuzate la televizor, dar a mişcat acest lucru pe cineva din loc? Nu.

Se poate spune desigur, că acești oameni nefericiți pur și simplu nu știu că există o astfel de soluție la problemă, că nimeni nu le-a explicat-o. În primul rând, trebuie să acceptăm că aceste Kelim [vase], aceste stări, vin la noi de Sus, că ne sunt trimise de Creator. Și apoi, în lumina acestei cunoașteri, omul începe treptat să dezvăluie o posibilă cale de ieșire și să înțeleagă că aparent, din moment ce cauza se află la El, atunci și soluția trebuie să fie în El.

În zilele regelui David existau războaie. Pe atunci, se luptau corp la corp, cu sulițe, săbii, arcuri și săgeți, și până la 100.000 de oameni puteau muri într-o singură zi! Războiul este război. Totul depinde de cum privești lucrurile.

Desigur, pentru noi în această lume, fiecare crimă este o tragedie. Dar trebuie să înțelegem că Sus nu se iau în considerare trupurile așa cum o facem noi. De Sus, socoteala se concentrează pe intensitatea experienței interioare pe care o trăim prin acel corp. Dacă pierdem 40 de oameni într-o săptămână și acest lucru nu ne schimbă conștiința, atunci este ca și cum nu am fi pierdut pe nimeni.

Căci ceea ce se măsoară este gradul durerii tale, cum te trezește, care sunt rezultatele; iar dacă nu te-a trezit, atunci este ca și cum nu ai fi pierdut nimic, ca și cum nu ai fi simțit nimic. Adevăratul sistem de evaluare este foarte strict.

Din Lecţia zilnică de Cabala 07/04/26, Rabaș – Art.14, 1987-Legătura între Pesah, Mața (pâine nedospită) și Maror (Ierburi amare)

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →