Comentariu: Dintr-o scrisoare: „Vorbiți întotdeauna despre bunătate și iubire, dar în realitate oamenii se tratează unii pe alții ca pe niște paraziți.”

Răspunsul meu: Desigur.

Întrebare: „Și cei mai buni oameni din această lume primesc cele mai multe lovituri de la alții și de la soartă. Deci alegerea este fie să fii parazit în viață, fie să suferi din pricina paraziților. Vă rugăm să explicați de ce ar trebui omul să fie amabil în această lume și de ce îl sfătuiți asta?”

Răspuns: Pentru că dacă suntem buni, devenim asemenea Creatorului. Atunci ne va fi mai bine și mai ușor, atât în ​​lumea aceasta cât și în cea viitoare.

Comentariu: Dar acest om crede că este mai bine pentru paraziți, pentru cei care îi folosesc pe alții și trăiesc așa.

Răspunsul meu: Așa i se pare. În circumstanțe mici, limitate, ar putea avea oarecum dreptate. Dar în general în viață, nu.

Comentariu: Deci spuneţi că ar trebui să creștem în continuare copii în relații bune, cu concepte de prietenie, decență și așa mai departe. Și privind imaginea de ansamblu, spuneţi că acest lucru este corect.

Răspunsul meu: Da.

Comentariu: Dar dacă îngustăm preocuparea, așa cum spune el, paraziții doar…

Răspunsul meu: Când vă restrângeți preocuparea, vă limitați la cazuri izolate. Și atunci desigur, pare mai bine să fii un egoist. Dar dacă te uiți la viață în ansamblu, cu ce rămane omul și unde ajunge după aceea, atunci este clar mai bine să fii amabil.

Întrebare: Spuneţi-mi, această bunătate se reîntoarce vreodată la om?

Răspuns: Nu chiar „se reîntoarce”. Vă oferă capacitatea de a înțelege de ce totul este făcut astfel și cum este mai bine să acționați cu amabilitate.

Întrebare: Este important?

Răspuns: Este important.

Comentariu: În acest moment, nici măcar nu spuneţi că bunătatea se va întoarce la tine ca bine.

Răspunsul meu: Nu vedem asta.

Întrebare: Dar dacă o privim la nivel global, se întoarce totuși?

Răspuns: Nu în lumea noastră.

Întrebare: Sunteţi atât de categoric: dacă faci bine, binele nu ți se întoarce?

Răspuns: Da.

Întrebare: Dar nu ar trebui să concluzionăm de aici că nu trebuie să facem bine? Ar trebui totuşi să continuăm?

Răspuns: Da.

Întrebare: Aţi început prin a spune că Creatorul este bun și face bine și noi trebuie să fim ca El. Oare asta se va întoarce vreodată la mine? Sau nu ar trebui să mă gândesc deloc la asta?

Răspuns: Faptul că gândești astfel și poți acționa astfel este deja dăruirea către Creator. Aceasta este deja răsplata.

Întrebare: Dar cei care, după cum spune el, sunt paraziți, ce se întâmplă cu ei? As dori sa intreb despre ei.

Răspuns: Ei își calculează dividendele și cred că sunt fericiți.

Întrebare: Și credeţi că nu sunt?

Răspuns: Nu.

Întrebare: Putem spune, ca o întrebare egoistă, că după ce își vor încheia viața, într-o altă lume vor fi pedepsiți pentru că sunt paraziți? Sau nu? Va exista pedeapsă?

Răspuns: Da, fără îndoială! Și va fi în așa fel, încât la început nici măcar nu vor înțelege.

Întrebare: Dar vine? Așa învață Creatorul pe om?

Răspuns: Da.

Întrebare: Prin suferință ca aceasta?

Răspuns: Nu Creatorul învață omul; este o lege generală a naturii: tot ceea ce face omul trebuie recompensat – binele cu bine, răul cu răul.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 12/8/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →