„Saptamana cartii” din Israel incepe curând şi unii o numesc „Festivalul de carte ebraică.”

În general, o carte este o sursa pentru revelaţia esenţei umane. Aici este găsita principala diferenţă dintre un om şi un animal; la un moment dat in evolutia noastra, omul a început să scrie. Deşi la început a sculptat pe pietre şi mai târziu a scris pe pergament, într-un fel sau altul, a fost deja uman. Animalele isi transfera o mulţime de informaţii unul altuia, dar nu au nicio formă de scris pe care s-o treacă la distanţă sau la generaţiile succesive.

Datorită capacitatii omului de a scrie, el poate sa depăşeasca distanţele, mişcarea şi timpul, şi sa transceada axa temporală şi cele trei axe spaţiale, şi sa depăşeasca controlul naturii asupra corpului său. Stiind cum să scriu, este ca şi cum as ieşi din trupul meu, deoarece scrierile mele ajung la cei pe care nu-i voi întâlni de fapt. Aceasta este esenţa de a fi om.
Este vorba de rădăcini foarte adânci. În trecut, cărţile au fost suluri de pergament, dar în lumea modernă există încă o formă diferită de forma electronică. Deşi este mult mai convenabil sa citesti de pe un ecran de calculator, şi multi s-au obisnuit cu asta, eu încă nu cred că paginile de hârtie ale unei carti vor disparea asa de repede.

Simţim prin vederea imaginilor vizuale: Clipurile pot fi în mişcare şi te pot evoca, dar textele scrise iti ofera o înţelegere. Înţelepciunea vine prin litere, iar sentimentul prin imagini vizuale.

Prin urmare, merită să se publice cărţi, în orice formă. Oricine le poate transmite, indiferent dacă este un veteran sau nu. Fiecare grup are o şansă de a participa la corectarea lumii prin acţiuni corporale şi sa „câştige” o răsplată spirituală.

Pentru că lumea noastră este ultimul grad şi special în scara de lumi, ne putem exercita fizic aici, şi să primim o răsplată spirituală. Imbrăţişând prietenii, în ciuda urii pe care o simţim, eu încă mai chem Lumina Reformatoare. Deci, de la o intenţie egoista de Lo Lishma (nu de dragul Lui), noi avansam spre intenţia în scopul de a darui Lishma (de dragul Lui), de la înclinaţia rea la înclinaţia buna. Lumina vine ca reacţie la acţiunea mea fizică şi schimbă dorinţa mea. Acest lucru nu există în lumile spirituale. Avem nevoie doar să ştim cum s-o folosim.

În mod similar, prin diseminarea cărţilor, daruiesc de fapt. Fara ca măcar să ştiu cum, prin dispoziţia mea, deschid calea pentru Lumina, care mai târziu va trece prin mine la oameni. Astfel, am devenit o „teava” prin care trece Lumina. Ce poate fi mai bun decât asta? Aceasta este de fapt toata misiunea noastră: de a trece Lumina de la Creator catre lume. Deci, aceasta este de fapt o acţiune care aparţine metodei cabalistice şi nu este nimic mai benefic pentru o persoană decât să urmeze exact aceasta cale, în mod direct.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 31/5/12, „Arvut (Garantia reciprocă)”

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica | Add Comment →