Dacă ne punem „sămânța” într-un mediu bun, aceasta se dezvoltă; dar dacă punem chiar și cea mai bună sămânță într-un „sol rău” (mediu), aceasta se va ofili. Totul depinde exclusiv de mediu. Adică, avem nevoie de oameni în jurul nostru care să dezvăluie răul egoismului din ei înșiși și să vrea să-l corecteze.

Trebuie să mă pun într-un astfel de mediu și să mă străduiesc să absorb tot ce este posibil din el la maximum: umiditate, minerale, căldură, tot ceea ce solul poate da seminței.

Căci, așa cum scrie Baal HaSulam în articolul „Liberul arbitru”, în ceasul morții omul nu va putea lua nimic cu el din această lume, cu excepția calității dobândite a dăruirii, care poate fi obţinută doar în această lume și prin care se simte trăind în lumea superioară. Se spune: „Vezi lumea ta în viața ta”.

Și dacă omul nu a dobândit nimic, atunci rămâne doar ca o sămânță, care mai târziu va fi pusă din nou în pământ și i se va oferi o nouă șansă.

Din Lecția zilnică de Cabala din 18.04.2010, Baal HaSulam, Articole, „Libertatea”

Filed under: Lumea, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →