Întrebare Sunt un optimist din fire și simt bucurie și inspirație studiind înțelepciunea Cabalei.

Dar când mă conectez la oameni, descopăr că majoritatea sunt pesimisti, deprimați și ceea ce spun eu chiar îi înfurie. Cum ar trebui să-mi gestionez corect sentimentele de fericire?

Răspuns: Înțelepciunea Cabalei ne învață cum să urcăm deasupra naturii noastre.

Vedem lumea din interiorul nostru, prin dorințele noastre egoiste. Dacă nu ne place ceva, suntem imediat iritați, devenim apatici și deprimați.

Înțelepciunea Cabalei ne învață cum să urcăm deasupra egoismului nostru, cum să fim alertați și gata să avansăm în legăturile noastre cu alți oameni și să ne înțelegem reciproc. Ca să spunem drept, trebuie să ne micşorăm ego-ul și să îl ignorăm!

La început este foarte dificil. Nu există o persoană care să nu cedeze ego-ului său, care să nu cedeze presiunii sale și care să nu simtă părere de rău sau suferință. Dar apoi totul se echilibrează și mergem înainte, depășim egoismul și urcăm deasupra lui.

Totul depinde de măsura în care ne aflăm într-un grup unit, unde ne putem ajuta reciproc în conexiunile noastre și care poate crește în mod constant calitatea Creatorului în ochii noștri, atributul iubirii și al dăruirii, ridicarea deasupra ego-ului nostru și ieșirea din acesta.

Dacă ne dăm un astfel de exemplu, chiar și atunci când nu ne simțim atât de bine pe plan intern, ne ajutăm prietenii și apoi aceștia ne ajută pe noi, astfel, trecem prin această perioadă.

Perioada în care suntem deprimați și sub controlul ego-ului nu este ușoară și este destul de lungă. Se numește exilul în Egipt, pentru că Faraonul (egoul nostru) ne domină.

Așadar, prietenii tăi sunt deja în această stare și tu nu te afli încă în ea.

Sper că nu îţi veți pierde optimismul și că vei continua să îţi arăți prietenilor tăi căldura și entuziasmul.

KabTV “Fundamentele Cabalei” 4/14/19

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Baal HaSulam, „Libertatea”: Mai mult, chiar și determinarea tipului de plăcere și beneficiu al cuiva sunt în întregime în afara propriului liber arbitru, şi urmează voința celorlalți, așa cum doresc ei, și nu el. De exemplu: stau, mă îmbrac, vorbesc și mănânc. Toate acestea le fac nu pentru că vreau să stau așa sau să vorbesc așa sau să mă îmbrac așa sau să mănânc așa, ci pentru că alții vor să stau, să mă îmbrac, să vorbesc și să mănânc așa. Totul urmăreşte dorința și fantezia societății și nu propriul meu arbitru.

Societatea ne determină complet liberul arbitru. Dacă mergeți în China de exemplu, și locuiți acolo timp de 20-30 de ani, veți începe să le împărtășiți treptat gusturile și să vedeți lucrurile și să gândiți ca ei.

Şi ce este mai mult, eu fac toate acestea în conformitate cu majoritatea. Desigur, majoritatea are un impact asupra noastră și nu asupra indivizilor unici.

Este mai confortabil pentru mine să mă comport simplu și liber, dar sunt înrobit în fiecare mișcare pe care o fac și legat de lanțuri de fier de gusturile și manierele altora, care alcătuiesc societatea. Deci, unde este liberul meu arbitru?

În cadrul despre care vorbim nu există libertate.

Deoarece sunt acţionat, însă fără să știu și fără să am de ales, nu există loc pentru recompensă și pedeapsă.

Cum poate exista recompensă sau pedeapsă dacă suntem constrânși în mod constant să ne comportăm, așa cum o facem? Dacă Creatorul m-a creat așa cum sunt, nu pot face nimic în acest sens. Oricât de mult aș încerca, chiar dacă aș încerca să mă schimb de zeci de ori și să mă răsucesc cu capul în jos, totul este tot acţiunea Sa și natura Sa.

Deci, încă de la început (chiar înainte de a mă naște) și pȃna când am terminat totul, totul sunt acțiunile Lui în interiorul meu și nu am absolut nici un liber arbitru.

KabTV “Fundamentele Cabalei” 5/12/19

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Iosua 5: 1: Și s-a întâmplat, când toți împărații amoriților, care erau pe partea Iordanului spre vest, și toți regii canaaniților care erau lângă mare, au auzit că Domnul a secat apele Iordanului de dinaintea copiilor lui Israel până au trecut, că inima lor s-a topit și nici nu mai era duh în ei, din cauza copiilor lui Israel.

Întrebare: Creatorul arată popoarelor (dorințele egoiste) care locuiesc în țara Israelului, că le-a venit sfârșitul?

Răspuns: Da, pentru aceasta israeliții au făcut acțiuni speciale: s-au unit și s-au ridicat deasupra lor înşişi până când și-au suprimat dorințele egoiste.

Prin urmare, aceste dorințe nu i-au mai împiedicat să treacă granița din deșert în țara Israelului, adică să facă ultimii pași de la Malchut la Bina, până la calitatea de dăruire.

Cu alte cuvinte, acele popoare egoiste care locuiesc în țara Israelului, care există în fiecare dintre noi, înțeleg deja că a sosit o forță care nu le va permite să reziste acestei stări. Și apoi va fi o săritură.

Pe de o parte, se spune că nu mai există spirit în ei în fața poporului Israel. Pe de altă parte, războaiele vor începe deoarece israeliții înșiși vor înceta să respecte condițiile de a rămâne în țara lui Israel, fiind în dorințe îndreptate numai către Creator.

Apoi, în consecință, vor exista diferite legi care vor acționa asupra evreilor și, așa cum este scris alegoric, vor fi atacate de alte triburi care trăiesc în țara lui Israel.

Întrebare: Pentru că evreii au abandonat legile?

Răspuns: Desigur. Exact același lucru se întâmplă astăzi. Legile sunt imuabile. Intrând în țara lui Israel, nu ne potrivim cu această țară. Totul depinde de noi.

KabTV “Secretele Cărţii Eterne” 7/5/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Astăzi, când vorbim despre societate, despre oameni, interdicția de a se căsători cu membrii altor triburi pentru poporul Israel ne pare străină. Ce se întâmplă dacă doi tineri se îndrăgostesc unul de celălalt?

Răspuns: În opinia mea, în vremea noastră, înțelegem deja că nu există iubire. Iubirea poate fi acolo unde există o corespondență clară cu sistemul naturii. Atunci oamenii nu se caută doar unul pe altul în întuneric, încercând să stabilească cine se poate apropia cumva de cine.

Totul depinde de cât de mult pot îndeplini împreună cea mai înaltă funcție. Când amândoi se conectează la aceasta și se completează reciproc în acest sens, pentru că unul nu poate ajunge la pasul următor fără celălalt, atunci sunt cu adevărat capabili să fie împreună și și-au găsit starea corectă.

Întrebare:: Anterior, oamenii aveau o astfel de ocazie de a se uni și de a se căsători. Dar bătrânii lui Israel au anulat această lege. De ce? Ce s-a întâmplat?

Răspuns: Nu pot spune decât un singur lucru: nimeni nu a anulat vreodată legile Torei. Și faptul că se spune că tinerii fete și băieţi au ieșit în podgorii în afara orașelor și s-au cunoscut acolo, aşa cum se cunosc tinerii moderni, este greu de crezut, deoarece înseamnă condiții complet diferite, un timp diferit, o educație diferită și o atitudine diferită a oamenilor unul față de celălalt.

Puteți lua chiar și unele dintre națiunile africane actuale care trăiesc în conformitate cu legile lor primitive, dacă pot spune așa. De asemenea, nu au o permisivitate atât de generală ca popoarele europene, unde există o „ieșire în podgorii” între junglele de piatră din marile orașe.

Nu asta se spune. Toate acestea sunt numai alegorii. Nu există nimic din toate acestea, mai ales la oamenii în care de la o vârstă fragedă toată lumea a fost crescută doar pentru a menține unirea corectă între ei.

Întrebare: Vorbim aici despre un fel de stări spirituale ridicate?

Răspuns: Desigur. Starea de atingere a luminii Hochma este numită „podgorie”. Acesta este un nivel foarte ridicat. Pentru a atinge o astfel de stare, o persoană trebuie să se pregătească pentru aceasta și să fie supusă unei corectări serioase în lumina Hassadim.

Apoi, după rupere, după Nouă de Av, după ce v-ați descoperit toate proprietățile și calitățile negative, le veți putea depăși astfel încât într-o săptămână, pe 15 Av, să treceți prin ultima corectare și să atingeți starea în care puteți găsi cu adevărat contactul cu acel nivel al dorinței Nukva, calitatea feminină, atunci când conexiunea cu aceasta vă oferă posibilitatea de a dezvălui pe deplin lumina Hochma.

Acesta este un lucru foarte serios. Aici nu ne referim la nici o acțiune trupească, ci la apariția lui Mesia, adică la lumina izbăvitorului, care ridică omenirea deasupra egoismului său către lumea spirituală.

Întrebare: Deci, nu este deloc vorba despre ceea ce este scris?

Răspuns: Chiar crezi că un lucru atât de serios precum înțelepciunea Cabalei vorbește despre cum se întâlnesc băieții și fetele o dată pe an undeva în afara orașului?

Cu toate acestea, multe dintre cele scrise în Cabală au, ca să spunem aşa, o conotație erotică, deoarece este vorba de a combina dorința de a primi și dorința de a dărui. Dorința de a dărui este masculină, dorința de a primi este feminină și prin urmare, este descrisă astfel în „Cântarea cântărilor” și în alte surse primare.

KabTV “Stări. Spirituale Ziua iubirii –Tu B’Av”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Baal HaSulam, „Din carnea mea Îl voi vedea pe Dumnezeu”: La fel, în ceea ce privește sufletul, omul se reîncarnează până când dobândește înțelepciunea adevărului în întregime. Fără acestea, sufletul nu își poate atinge nivelul maxim.

Omul se reîncarnează în lumea noastră și gena sa spirituală este îmbrăcată în diferite corpuri, de fiecare dată. Omul care trăiește această viață, dar al cărei corp moare înainte de a-și îndeplini gena spirituală, se va întoarce la un nou corp corporal în care va trece prin zeci de ani care au fost prestabiliâi pentru el și apoi vor muri din nou.

Aceasta va continua până când va atinge dezvoltarea sufletului într-una din reîncarnările sale.

Dar nu cunoașterea pe care o dobândești ridică nivelul sufletului. Mai degrabă, natura inerentă a sufletului constă în faptul că nu va crește prin propriul efort înainte de a dobândi cunoașterea naturii spirituale. Creșterea sa depinde de măsura cunoștințelor sale.

În general, cunoașterea nu permite sufletului să facă nimic. Permite omului să coopereze corect cu sufletul pentru a-l ajuta să se dezvolte prin acțiunile corecte.

Sufletul se dezvoltă prin acțiunile bune și corecte către o astfel de stare încât nu va mai trebui să se întoarcă la un corp din lumea noastră.

KabTV „Fundamentele Cabalei” 16/06/19

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Reprezentăm un sistem unificat și suntem părți ale unei structuri unificate numită „suflet” sau „Adam” sau „Kli” (vas). Nu contează cum îl numiți, acum trebuie să ne reconectăm în această structură.

Cu alte cuvinte, există o singură structură, dar nu ne ocupăm locurile în ea, nu ne îndeplinim misiunea. În loc să fiu o parte normală a organismului general și să mă investesc în menținerea activității sale generale, mă gândesc doar la mine și, ca o tumoare canceroasă, încerc să absorb totul în mine și să devorez restul. Cu toții suntem așa.

Se pare că uriașul univers există conform propriei sale legi de dăruire și iubire ideală, interacțiunea ideală a întregului sistem închis. Iar noi în acest sistem, ca părți, organe ale sale, care ar trebui să se completeze în mod ideal, să se armonizeze, să coopereze între ele și să devină absolut integrante, nu reușim să îndeplinim acest lucru; prin urmare, viața noastră arată atât de mizerabilă.

Astăzi simțim că suntem într-o lume integrală, trecem printr-o criză globală. Adică începem să simțim că suntem în sistemul mondial, care este global, integral, interconectat și suntem opuși acestuia, opuși legii generale a dăruirii și iubirii. Prin urmare, trebuie să ne schimbăm în conformitate cu această lege.

KabTV „Close-Up, Universal Law”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Acum există o mulțime de sfaturi pentru a fi în mod constant pozitiv. Cum ne putem bucura de ceea ce ne aduce viața?

Răspuns: Dacă te gândești că totul vine de la Creator, care emană numai bine, atunci nu există nici o problemă. Trebuie doar să te configurezi pentru a-l primi ca pe un lucru bun.

Pentru a face acest lucru, trebuie să studiezi Cabala și să fii într-o societate cabalistică. Atunci vei înțelege ce să faci cu tine însuți.

Întrebare: Dacă o persoană se află la începutul progresului său, trebuie să poată ierta oamenii care îi provoacă probleme?

Răspuns: Nu, nu cred. Este ceva creștinesc în asta, care nu are nimic de-a face cu spiritualul.

Întrebare: O persoană trebuie să-și facă griji cu privire la ce vor spune oamenii despre el?

Răspuns: Depinde la ce nivel. Este necesar să încerci să te ridici la un asemenea nivel la care opinia Creatorului este importantă pentru tine, nu părerea altora. A fi în uniune, în adeziune cu Creatorul și a realiza dorințele Sale, este important. Ar trebui să fii preocupat de implementarea programului creației.

KabTV„Kabbalah Express” , 13.06.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Churchill a ținut un discurs băieților de la Harrow School. „ Lecția este aceasta: niciodată nu renunța, nu ceda niciodată, niciodată, niciodată, niciodată, în niciun moment – în nimic, mare sau mic, important sau meschin – nu cedați niciodată decât convingerilor de onoare și bun simț. Nu ceda niciodată la forță; să nu cedezi niciodată puterii aparent copleșitoare a inamicului. ”

Întrebare: Ce înseamnă pentru tine „niciodată, niciodată, nu renunța niciodată”?

Răspuns: Înseamnă să te simți în mod constant, cel puțin adesea, foarte dezamăgit și să dorești să renunți la toate, să te rupi de întreaga lume, să te deconectezi de ea și așa mai departe. Și imediat o iei de la capăt. Renunți din nou și începi din nou.

Nu cred că există un astfel de idiot care nu renunță niciodată. Nici Churchill nu era așa.

A nu renunța înseamnă că, chiar și atunci când renunți, trebuie să înțelegi că există o forță care acționează asupra ta acum, care pur și simplu te împinge să termini ceea ce faci și să începi o nouă fază.

Întrebare: Spui că este ca și cum o fază se termină și următoarea începe? Și există întotdeauna o astfel de cădere în această tranziție?

Răspuns: Absolut! Altfel, nu poți începe nimic nou dacă nu ești dezamăgit în trecut. Trebuie să o experimentezi ca și cum ar fi moartea. Adică nu rămâne nimic! Nici măcar eu, desigur, în primul rând – eu. Totul cade în uitare!

Întrebare: Deci, de unde vin forțele pentru a ieși din această stare?

Răspuns: Tocmai pentru că vrei să te desparți pur și simplu de toate acestea și să le pui capăt, de aici începe o nouă etapă, de la zero.

Întrebare: Așa o percepi tu. Dar ce zici de o persoană obișnuită?

Răspuns: La fel.

Întrebare: Gândurile că trebuie să renunți la tot, să lași totul, sunt gânduri bune?

Răspuns: Gânduri bune. Fără ele, nu vei avea nimic nou.

Întrebare: Și spui același lucru unei persoane obișnuite?

Răspuns: Toată lumea are nevoie de asta, pentru că întreaga natură se bazează pe faptul că două stări se schimbă constant: primire și dăruire, plus și minus, întuneric și lumină și așa mai departe. Prin urmare, următoarea ascensiune este imposibilă fără dezamăgiri.

Întrebare: Există un astfel de fenomen când o persoană trece prin viață și nu renunță niciodată?

Răspuns: Doar dacă este un idiot. Am cunoscut astfel de oameni. Dar ei sunt instruiți să fie așa dacă nu se nasc în acest fel. Și sunt ca niște jucării mecanice: Există o cheiță în spate, ei au fost programați și așa a fost toată viața lor.

Fie să aveți multe dimineți, seri, zile și nopți și fie ca acestea să se schimbe foarte repede. Cel mai important lucru este să trăiești cât mai multe vieți posibil pe parcursul unei singure vieți.

„Știri cu dr. Michael Laitman” KabTV, 11.02.21

 

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Noul meu articol pe Linkedin “Ziua Angliei a eliberării reflectă starea rea a lumii”

În ciuda a aproape 50.000 de cazuri noi confirmate zilnic și a ritmului crescut al infectării, în ciuda a 1.200 de medici care au scris o scrisoare către jurnalul medical de la Lancet avertizând că „această decizie este periculoasă și prematură” și „oferă un teren fertil pentru apariția variantelor rezistente la vaccinuri, ‘Și un apel’ pentru întreruperea planurilor de abandonare a restricţiilor la 19 iulie 2021”, guvernul britanic a continuat cu ceea ce a fost numită „Ziua Eliberării”, unde au fost ridicate aproape toate restricțiile Covid. Oamenilor din Marea Britanie li se permite acum să se înghesuie în baruri, restaurante, săli de divertisment, evenimente sportive și să se adune oricum și oriunde doresc fără limite. Chiar și măștile nu mai sunt obligatorii în Anglia plină de Covid (deși cu puține cazuri severe).

Am fost în barurile de pe insulele britanice. Știu cum este acolo. Aceste locuri sunt aglomerate, iar oamenii stau literalmente umăr la umăr, pentru că nu este loc. Fără măști, aceste locuri vor deveni fără îndoială focare de Covid.

Înțeleg că este greu să eviți atât de mult timp lucrurile care îți plac, iar oamenii trebuie să se relaxeze. Dar dacă nu dispare Covid? Ce se întâmplă dacă, așa cum avertizează scrisoarea medicilor, apare o variantă rezistentă la vaccin, cu o rată ridicată a mortalității și nu există niciun vaccin care să ne protejeze? Ce ar face guvernul? Nu ar impune restricții și probabil mult mai drastice decât au trebuit să suporte britanicii până acum câteva zile? Guvernul nu ar avea de ales decât să taie bucuriile și libertățile oamenilor felie după felie, până când nu rămâne nimic. În cele din urmă, ar trebui să acorde bani oamenilor doar pentru a putea obține minimul necesar pentru a se întreține. Proprietarii de baruri și restaurante nu vor mai avea nimic și de asemenea, nici viitor, deoarece nu va exista niciun vaccin care să le ofere speranța că la un moment dat își vor putea redeschide afacerile. Din acest motiv, nu văd niciun beneficiu în această decizie.

Dar există aici o altă problemă mai importantă: o astfel de mișcare reflectă starea slabă de solidaritate din lume. Este posibil ca virusul să fi început în China, dar de atunci a suferit mutaţii de mai multe ori și acum suntem infectați cu o tulpină care a apărut pentru prima dată în India. Covid nu cunoaște granițe; odată ce apare este omniprezent. Poate că nu ne place, dar suntem responsabili unul pentru celălalt. În prezent ne gândim la alte țări doar raportat la modul în care putem să le exploatăm, să le facem rău și să le guvernăm. Acest lucru trebuie să se schimbe deoarece dacă nu, acea rea-voință care izvorăşte din noi ne va ucide pe toți.

Covid-19 este un semn că trebuie să începem să luăm decizii având în vedere beneficiile altor persoane și nu doar beneficiile unor persoane, ci ale tuturor oamenilor, deoarece așa cum știm deja, o infecție oriunde este o infecție peste tot. Trebuie să existe un corp guvernamental de experți mondiali care să țină cont de beneficiile întregii lumi, iar acest organism va decide ce este potrivit pentru planetă și ce nu.

Vremurile actuale sunt speciale; trebuie să lucrăm corect cu ele. Trebuie să profităm de moment și să începem să fim mai atenți, să decidem împreună ce să facem împotriva dușmanului nostru comun. Și odată ce ne hotărâm, trebuie să acționăm împreună.

Putem aștepta; putem fi nesiguri, dar rezultatul va fi propria noastră dispariție, dacă nu în acest val, atunci în următorul. Natura nu ne lasă alte opțiuni decât să ne unim și să luptăm pentru viața noastră. Putem realiza acest lucru, dar numai dacă acordăm acestui guvern de experți autoritatea necesară pentru a face ceea ce este necesar pentru a salva omenirea de Covid și practic, de propria noastră rea-voință a unuia față de celălalt.

În situația actuală, suntem mai răi decât orice animal. Când există un incendiu de pădure, animalele încetează să se mai vâneze și toată lumea se concentrează pe salvare. S-ar putea să vedeți chiar dușmani naturali fugind unul lângă altul, departe de flăcări. Oamenii nu sunt la fel: încercăm să demolăm alți oameni și națiuni chiar și atunci când fugim de o amenințare comună, cum ar fi un virus, și chiar și atunci când facem acest lucru ne poate pune în pericol, cum ar fi cazul „Zilei eliberării”. ”Suntem lipsiți de instinctul care menține animalele în viață, deci dacă nu îl dezvoltăm noi înșine, nu vom supraviețui. Atȃt este de simplu! Şi cu cât înțelegem mai repede, cu atât mai puține victime inutile va trebui să jelim.

 

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment/Ask Question→

 

Noul meu articol pe Linkedin “Tu B’Av, mai mult decȃt o zi de Sf. Valentin evreiască”

Cum este posibil ca iubirea să fie motivul pentru aproape fiecare activitate pe care o desfășoară oamenii și,totuși, ceea ce vedem în jurul nostru este ură interminabilă, separare și certuri? Să regândim ce este iubirea adevărată.

Cea mai bună explicație a acestui concept poate fi găsită în semnificația Tu B’Av (15 Av), ziua iubirii. Se întâmplă imediat după Tisha B’Av (9 Av), ziua distrugerii. Abia după această criză de neegalat în care este revelat răul, ura dintre noi, suntem capabili să ne corectăm și să ajungem la iubirea adevărată. Apoi începe o nouă perioadă de echilibru. Pentru a o atinge totuși, a trebuit să recunoaștem mai întâi că starea noastră actuală este complet opusă acesteia.

Cu alte cuvinte, recunoașterea unei uri neîntemeiate care locuiește în inima noastră este condiția prealabilă pentru realizarea iubirii necondiționate între noi. După cum este scris, „Tu B’Av este corectarea și atenuarea lui Tisha B’Av”. (Likutey Halachot).

De asemenea, este scris în Mișna: „Nicio zi nu a fost la fel de bună pentru Israel ca 15 Av. – o zi în care triburilor li s-a permis să se amestece și să împărtășească bunătatea fiecăruia, prietenului său”. (Tifferet Shlomo)

Tu B’Av a fost cea mai mare din zilele în care, conform tradiției tinerele din Ierusalim ieșeau îmbrăcate în alb în livezi și vii să cânte. Tinerii se alăturau lor pentru a-și alege mireasa. Acestea sunt imaginile care caracterizează această sărbătoare.

În ciuda imaginilor romantice, sărbătoarea nu vorbește despre dragostea pământească a tinerilor bărbați și femei din podgorie, ci despre un fel de iubire total diferit: unul construit pe egoism (interes personal în locul preocupării pentru bunăstarea altora) care a distrus Primul și al Doilea Templu pe 9 Av, pe care tocmai am terminat-o de comemorat. Zilele întunecate dintre 17 Tammuz și Tisha B’Av amintesc poporului evreu de distrugerea celor două Temple, precum și de alte probleme și suferințe pe care le-am parcurs. Mai târziu, când ura neîntemeiată dispare, începe o nouă perioadă în care căutăm corectarea.

Căutăm un partener spiritual care să ne ajute să realizăm această tranziție pe care o dorim, iar partenerul spiritual atât pentru bărbați, cât și pentru femei este forța superioară a iubirii și a dăruirii, Creatorul. Ne conectăm cu El și împreună primim împlinirea absolută, plăcerea și iluminarea – revelarea lumii reale – existente în acea realitate sublimă și întreagă și nu numai în micul fragment al acesteia pe care îl cunoaștem ca fiind lumea noastră. Întregul proces al unificării de Tu B’Av simbolizează corectarea noastră finală, reconstruirea Templului și transformarea noastră de la ură la iubire.

Prin urmare, festivitatea Tu B’Av face aluzie la timpul în care vom construi al Treilea Templu. Cu toate acestea, aluzia nu se referă la o edificare fizică, ci una pe care o construim în inimile noastre, între noi. Vorbește despre o stare în care umanitatea este conectată pozitiv și în care forța unificatoare care menține lumea și toată realitatea devine revelată între noi.

Ce este iubirea adevărată? Adevărata iubire, nu iubirea la nivel corporal la care ne gândim de obicei, este un sentiment special de conexiune între noi, care ne ridică la înălțimile eternității, integrității și o extindere infinită a sentimentelor și gândurilor noastre. Începem să simțim că existăm în împlinire deplină atunci când ne raportăm unii la alții cu această iubire supremă.

În starea noastră actuală, chiar și atunci când simțim că iubim pe cineva, este pentru că iubim modul în care acea persoană ne face să ne simțim. Drept urmare, nu mai iubim atunci când nu obținem nici o bucurie din relație, așa că în realitate nu a existat de fapt nicio iubire adevărată pentru început. A iubi cu adevărat pe celălalt înseamnă să dorești doar fericirea acelei persoane, să vrei să-i dăruiești celeilalte persoane.

Cu toate acestea este necesară o condiție specială înainte ca noi să putem realiza iubirea adevărată. Iubirea se desfășoară numai după ce a dezvăluit mai întâi o stare de fragmentare – starea actuală – și apoi a adunat toate piesele sparte laolaltă într-un spirit de preocupare unul pentru altul și reciprocitate.

Noua stare de conștiință, această nouă înțelegere și simțire ne ridică la nivelul superior al realității perfecte, deasupra limitărilor vieții noastre pământești. Tu B’Av ne propulsează către starea unică de „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→