Noi toți suntem prinși în această lume ca într-un submarin fără nicio cale de ieșire: fie ne omorâm între noi sau fiecare își va anula egoismul, iar submarinul se va extinde și se va transforma într-o nouă lume.

La început, acest loc pare oribil, întunecat și îngust. Totuși, dacă omul își anulează propriul egoism, Malchut și, raportat la el, crește Bina, atunci acest întuneric, acest loc înăbușitor devine uterul mamei.

Și apoi se va extinde chiar mai mult, transformându-se într-o lume întreagă, deoarece adăugăm Malchut-ului proprietățile Binei și, ca rezultat, Bina se extinde fără limite, cuprinzând totalitatea realității. Noi începem să folosim constructiv puterile Malchut-ului și Binei, aducând Malchut-ul la asemănarea cu Bina. Și Malchut, care devine similar Binei, amplifică dăruirea de 620 de ori.

Descopăr în acel loc îngust și înăbușitor o conducere care este opusă mie și care îmi pretinde să îmi plec capul, să îmi anulez egoismul. Dar sunt incapabil să fac asta. Strig și mă rog, dar în cele din urmă găsesc puterea pentru asta. Apoi, în această anulare în fața forței dăruirii, observ cât de bună este această forță.

Anterior, nu i-am putut vedea bunătatea. Mi se părea mie că nu există nimic bun în dăruire și doar primirea este bună. Cu toate acestea, din disperare, după ce am fost într-un loc oribil, întunecat și închis, ca și cum aș fi fost îngropat de viu în pământ, am decis să mă schimb pentru a intra într-o nouă lume.

La urma urmei, mormântul este la fel ca uterul mamei. Îl percep ca un mormânt până când găsesc acolo forța Bina și mă identific cu ea. Și, apoi, se transformă în uterul mamei.

Am zece minute în acest mormânt până când mă sufoc din lipsa aerului. Singura cale de scăpare este să găsesc forța Bina cât mai repede și să transform mormântul în uter. Trebuie să fac orice efort pentru a descoperi că “Nu există nimeni în afară de El”, fiindcă asta este ceea ce m-a adus la această stare și este ascuns în ea. Trebuie să stabilesc o conexiune cu El pentru a începe să folosesc dorința de a dărui și astfel să mă dezvolt în lumea nouă.

Din prima parte a Lecției Zilnice de Kabbalah 3/09/2018, Lecție pe subiectul: “Concepția”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Foarte multă muncă inteligentă este necesară pentru a lucra deasupra rațiunii, mult mai multă decât munca în rațiune. A lucra deasupra rațiunii nu înseamnă că omul devine stupid, desconsiderând intelectul; din contră, se ridică peste el. El pricepe totul, simțind, analizând și înțelegând totul, dar, în plus, el dobândește un intelect superior în următorul nivel, un grad plus unu. Aceasta se numește “credință deasupra rațiunii”.

Persoana nu numai că știe cum să își dirijeze acțiunile, dar înțelege de unde provin, de ce sunt în acest fel, care este mecanismul lor interior și, astfel, această atingere o obligă să întreprindă acțiuni. Devine mai inteligentă, nu face nimic fără motiv și caută rădăcina și cauza lor. Aceasta este “deasupra rațiunii, ”înseamnând ridicarea la o rațiune superioară și este numită “opinia Torei”, când persoana caută cum să activeze Lumina în care pot fi găsite mintea și forța întregii creații.

Aceasta este o ascensiune la un nou grad, de fiecare dată ca o nouă creație. Persoana nu poate face asta singură, dar poate îndeplini toate acțiunile necesare care vor provoca un asemenea efect de Sus și, pe neașteptate, se vor deschide noi sentimente și o nouă cunoaștere și înțelegere și, astfel, ceața se va risipi. În consecință, este spus: “Tot ceea ce stă în puterea ta să faci, fă!” 1

Mintea, pur și simplu, este acolo pentru a servi dorința noastră egoistă, ajutând persoana să caute plăcere și să evite suferința, precum un animal. În plus, dacă persoana înțelege că acționează în dorința egoistă și nu este capabilă să se ridice deasupra ei, apoi ea dorește, spre deosebire de animal, să atingă mintea omului, Adam, adică să fie similară Creatorului. După aceea, începe să acționeze, dar nu cu scopul de a-și împlini dorința pentru plăcere, ci pentru a deveni similară forței superioare.

Acesta este un nivel diferit de existență, unde persoana simte o realitate diferită. Descoperă că există o rețea de forțe ale dăruirii și nu ale primirii, care acționează în lume. Se integrează în sistemul conexiunilor dintre oameni și prin el descoperă toate conexiunile din realitate, un sistem perfect și etern care funcționează conform unui singur principiu și, anume, al dăruirii reciproce. Iar persoana dorește să aparțină acestei rețele numită Creator. 2

Din partea 1 a Lecției Zilnice de Kabbalah 9/12/2018, Scrierile lui Rabash, Vol. 2, Articolul 2 “Ce înseamnă în muncă ‘Întoarce-te, Israele, la Domnul Dumnezeul tău?’” (1991)

1 Minutul 27:20

2 Minutul 36:20

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Un zece este tot ceea ce există în toată realitatea, în toate lumile. Toată creaţia, care a evoluat de la cele patru etape ale Luminii directe, este numită un “zece”. Malchut al lumii Infinitului, în care sunt zece Sefirot rotunde, pline de Lumină infinită, este un zece. Nu există nimic în afară de asta. Iar Creatorul este Lumina infinitului care umple acest zece, Malchut.

Apoi acest sistem de zece cercuri, Sefirot, trece prin tot felul de schimbări. Programul creaţiei transfera acest ”zece” de la o stare rotundă, completă, la una fragmentată.

Ca şi cum se calculează întregul atunci când suprafaţa continuă este divizată într-un număr infinit de pătrate, sistemul de ”zece cercuri” este spart, pentru a diviza munca între mulţimea de oameni, între toate părţile sistemului, aşa încât fiecare să completeze partea lui sau a ei de muncă privată şi să devină similar cu Creatorul. Până la urmă, cineva nu poate să facă toată munca imediat, dintr-o dată.

Sistemul este transformat din “integral” în “diferenţial”, acolo unde munca este făcută în bucăţi. Zece etape de muncă sunt distribuite printre cele cinci lumi şi sunt divizate în plus din ce în ce mai mult. Fiecare dintre noi face un tip de muncă în celula sa. Ca rezultat, toate părţile acestei munci sunt din nou integrate, combinate într-o singură munca integrală, ca o integrală de la zero la infinit.

Toate aceste spargeri, contradicţii şi căderi sunt făcute cu scopul de a da fiecărui fragment infinitatea sa, în totalitatea sa, din proprietăţile sale individuale.

În prima stare a fost imposibil să se realizeze, deoarece noi toţi am fost interconectaţi într-o formă integrală, infinită. Este imposibil să spargi fiinţa creată care este opusă Creatorului, aşa încât să dobândească Creatorul din starea sa opusă, antagonistă şi să rămână “rotundă”. Până la urmă, cercul este deja perfecţiunea, un Creator mai mic sau mai mare.

Aşadar, este necesar să se spargă acest cerc pentru a da fiecărui fragment diferite proprietăţi, laturi, unghiuri, adică restricţii. Acum, de la aceste restricţii, omul trebuie să înceapă să atingă eternitatea, perfecţiunea, integrarea, conexiunea tuturor cu toţi. Aceasta oferă un sentiment al Creatorului şi al perfecţiunii adevărate. Este imposibil să ajungi la a treia stare sărind peste a doua, cea spartă. Asta este toată munca noastră!

Este necesar să te strădui să treci de la starea 1, prin starea 2, la starea 3. Corecţia începe atunci când ”un zece” este organizat şi apare în faţa noastră. Şi anume, corecţia a început de la Abraham, iar acum, fiecare din noi, la un moment dat, pică într-un loc unde are ”un zece”. În acest mod, începe avansarea spre sistemul adevărat, intern, al forţei superioare.

Este necesar să ne obişnuim cu această percepţie a realităţii. Ajută mintea cuiva să treacă peste sentimente, precum primeşte un pacient o imagine cu raze X pe care nu o poate contesta – este un fapt, iar el trebuie să ia medicamentul şi să fie tratat. Aceasta este o realitate obiectivă care este deasupra emoţiilor şi noi trebuie să lucrăm cu ea. ¹

1 Minutul 0:10 -7:33

Din partea a 2-a a lecţiei zilnice de Cabala 9/12/18, lecţie pe subiectul “Diseminarea Cabalei”

Filed under: Fara categorie, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Care este diferenţa dintre starea când eu ataşez alte părţi ale sufletului comun la mine însumi şi starea în care eu devin ataşat de ele?

Răspuns: Dacă ataşez la mine însumi alte părţi, asta înseamnă că eu sunt superiorul faţă de ei şi sunt obligat să am grijă de ei ca superiorul lor. Trebuie să primesc dorinţele lor şi să le transmit împlinirea acestora.

Dacă eu mă includ în ei, înseamnă că eu sunt inferiorul. Atunci mă anulez şi primesc de la ei ceva cu care ei mă împlinesc. O fac fără nicio critică, precum un embrion în apele mamei.

Munca perfectă din reţeaua corectă, din corecţia finală, înseamnă că eu primesc de la toţi şi dau tuturor. Atunci obţin întregul vas al sufletului comun în întregimea lui, de la zece la infinit.

Dintr-o conversaţie din Islanda 5/23/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Este rolul ființei create să-și dezvolte dorințele date ei de către Creator? Ce acțiuni libere are ființa creată în raport cu dorințele pe care le revelăm în timpul vieții noastre?

Răspuns: Ne putem controla toate dorințele doar dacă le direcționăm în beneficiul oricui altcuiva în afară de noi. Altfel, vom fi ca oamenii obișnuiți.

În principal, metoda Cabala este foarte simplă, dar este greu să o stăpânim, fiindcă trebuie să acționăm contrar calităților noastre curente, adică trebuie să ne folosim toate dorințele pentru dăruire, pentru bine și pentru conexiunea cu ceilalți, atunci vom putea să ne controlom dorințele cu ajutorul Luminii Superioare. Altfel, ele ne vor controla pe noi în felul în care o fac acum.

Din Lecția de Cabala în limba rusă 13/05/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Este dificil de explicat ce este adevărata realitate, fiindcă ea este ascunsă și ochii noștri sunt deformați. Dar omul trebuie să facă efort să vadă imaginea cât se poate mai aproape de adevăr. Noi trăim într-o lume imaginară, fiindcă tot ceea ce vedem sunt numai simboluri ale calităților spirituale.

Lumea întreagă este formată din diverse fragmente de dorință a căror putere variază, adică gradul lor de corupție este corespunzător puterii dorinței. Cu cât a fost dorința mai corectată în sistemul unui singur suflet comun, Adam, înainte de spargerea lui, cu atât mai coruptă este acum.

După spargerea dorinței comune, rămâne un fragment din ecran în fiecare din particulele provenite din ea, o scânteie din Lumina Reflectată existentă înainte ca Adam să păcătuiască. De aceea, sunt azi atât de mulți oameni în lume, adică dorințe în care scânteia se manifestă mai mult sau mai puțin.

Lumina comună afectează fragmentele sparte ale dorinței și le trezește la viață, strat după strat. Dorințele (fragmentele de dorință) simt nevoia de a se apropia de Lumina Superioară, de a se asemăna cu Ea. La început ele sunt atrase egoist, cu o intenție coruptă, încercând să folosească scânteia, lăsată în ele din starea spirituală de dăruire reciprocă, pentru plăcerea lor.

Acele dorințe care au fost trezite până azi sau continuă să se trezească și să lupte pentru scopul Creației, pentru alipirea la Creator, au fost numite „Israel” (Iașar-El=Direct la Creator). Acestea sunt dorințe cu scântei foarte puternice care trezesc pe om.

De asemenea, aceia în care scânteile încă sunt slabe au fost numiți neamurile lumii, fiindcă ei simt numai dorințele obișnuite, pământene, adică nu să adere la Creator, ci să trăiască confortabil în această lume. Aceasta este diferența.

Dacă neamurile lumii simt că nicio ocupație din această lume nu le poate aduce împlinirea, atunci ei sunt de acord să se alăture lui Israel, dorind ca oamenii care luptă pentru spiritualitate să-i conducă pe ceilalți și să-i aducă la corectare. Este până la urmă acolo doar speranța de împlinire. Altfel, ei îl vor trage pe Israel jos, în dorințele egoiste. (Minutul 0:30)

Din Partea a treia a Lecției zilnice de Cabala din 16/09/18, Tema: „O servitoare care o moștenește pe stăpâna ei”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Nivelurile diferitelor calităţi, cum pot să se multiplice între ele: cinci niveluri ale sufletului individual şi cinci niveluri ale lumii spirituale?

Răspuns: Ele nu se multiplică, ci, mai degrabă, ele pătrund în mod reciproc una în cealaltă. Fiecare nivel are 10 părţi, iar fiecare dintre ele are, de asemenea, 10 părţi şi aşa mai departe, la infinit.

Cinci Sefirot formează un Partzuf, cinci Partzufim formează o lume şi sunt cinci lumi în total. Aşa că avem cinci Sefirot, înmulţit cu cinci Partzufim și înmulţit cu cinci lumi, adică 125 nivele de bază.

Cu toate acestea, atunci când trecem prin ele, noi includem, de asemenea, multe alte sub-niveluri, care sunt formate în interiorul nostru. Totuşi, noi nu le luăm în considerare, deoarece ele sunt în compania acţiunilor noastre. Nu putem să luăm în considerare miliarde de diferite dorinţe mici, care există în noi, la nivelele inanimat, vegetativ şi animat şi, astfel, în cele mai mici nuanţe în relaţiile dintre noi.

Noi suntem într-un sistem integral şi, atunci când o persoană face chiar şi o mişcare mică, ea influenţează întregul sistem. Ai tras de ceva, cum un păianjen trage o şuviţă şi, astfel, întreaga pânza este imediat activată. La fel este şi aici.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 4/15/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Toate Poruncile Torei sunt Legi ale comutării între prieteni într-un grup, cu scopul de a aduce întreg grupul la starea de „unul”, într-un singur tot. Acest ”tot” va fi atunci asemănător cu Creatorul și El va începe să se dezvăluie în el.

Întrebare: Este important pentru mine, lucrând în grupul de zece, să știu că și prietenii mei dau ascultare Poruncilor?

Răspuns: În articolul său, Rabaș scrie că trebuie să existe susținere reciprocă, prietenii trebuie să se influențeze unul pe celălalt și să fie un exemplu unul altuia. Este natural!

Întrebare: Dacă sunt pregătit la interior pentru ca prietenii mei să facă acest lucru pentru mine, este acesta un progres, fiindcă înțeleg că nu eu sunt întregul, ci doar cei zece?

Răspuns: Da. Când fiecare din grupul de zece se străduie să fie parte din întreg, atunci ei vor obține ceva, altfel nu.

Din KabTv „Ultima generație” 15/03/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Unde este revelat Creatorul?

Răspuns: Eu revelez totul în interiorul meu, în interiorul dorinţei mele. La fel este şi cu Creatorul. Aşa cum simt lumea, unde toate simţurile mele sunt angajate în perceperea realităţii, la fel simt şi Creatorul. La început, simt că El este în spatele realităţii, controlând cel puţin părţile sale individuale.

De exemplu, am o zi la judecătorie care se apropie. Prin urmare, eu înţeleg că, Creatorul este în spatele tuturor duşmanilor mei, îi controlează pentru ca eu să înţeleg că a venit de la El şi că nu este nimeni în afară de El. Acesta este primul pas.

Al doilea pas este atunci când toţi “reprezentanţii” Lui, de regulă chiar foarte neplăcuţi, se schimbă în îngerii pe care îi iubesc, deoarece prin ajutorul lor ajung la o conexiune cu Creatorul. Nu este nicio altă cale prin care să ajung la această adeziune cu El. Este imposibil să ajungem la conexiunea cu El într-un mod plăcut, deoarece eu sunt pur rău, opus față de El. Prin urmare, eu mulţumesc pentru rău la fel ca și pentru bine şi ajung să-i iubesc, fără să simt ura pentru ei.

Totuşi, încă mai este o consideraţie a lumii corporale. Conform acesteia, eu trebuie să îndeplinesc această muncă în modul în care este cerut prin legile lumii noastre: să mergi la judecătorie, să iei amenzi şi să te ocupi de ele. De fapt, eu mulţumesc Creatorului pentru că îmi trimite asemenea mesageri. El i-a ales, ceea ce înseamnă că asta este exact ceea ce am nevoie pentru a avansa.

Întrebare: De ce sunt necesare acţiunile în această lume?

Răspuns: Fiecare rădăcină spirituală trebuie să ajungă într-un final la ramura sa materială. După ce scurtcircuitam toate rădăcinile spirituale de ramurile lor materiale, această lume va dispărea din simţurile noastre.

Întrebare: Şi dacă o persoană neglijează rezolvarea problemelor în această lume?

Răspuns: Dacă neglijezi să acţionezi în această lume, atunci toate aceste probleme se vor întoarce mereu la tine, în moduri diferite, până când începi să le tratezi corect.

Dintr-o convenţie din Islanda, 5/19/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Rabaș, „Ce ne dă Legea ‘Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți’ ”:….Omul nu poate ține singur toate cele 612 Porunci (Mițvot).

Aș spune că omul singur nu poate să respecte nici măcar o singură Poruncă. Fiind singur, el este incapabil să genereze calitatea dăruirii. Până la urmă, el nu are nicio conexiune cu Creatorul. Numai cu oameni ca el poate face asta, de aceea avem nevoie de interacțiunea fizică cu prietenii.

Remarcă: Suntem într-o nouă perioadă de timp, una virtuală, ceea ce nu era cazul pe vremea lui Rabaș.

Comentariul meu: Este chiar și mai bine. Dacă oamenii se străduiesc cu adevărat să fie unul în favoarea celuilalt, dezbinarea lor fizică îi împinge și mai mult spre reapropierea interioară.

Întrebare: De ce este aranjat așa ca omul să nu poată să țină singur Poruncile?

Răspuns: Vorbind din punctul de vedere al sistemului, sufletul comun numit Adam s-a spart în multe părți. Atunci când părțile separate prin distanțarea lor egoistă încearcă să se adune împreună, deasupra forțelor egoismului, ele încep să obțină calitatea conexiunii, până la calitatea de iubire. Nu există altă cale.

Adam este o dorință care nu există prin ea însăși. Numai după ce acest sistem (dorință) este spart în părți, numai atunci poate cineva să spună că în interiorul acestuia au fost create două calități opuse: cea egoistă, care împinge departe celelalte părți, una de alta și cea altruistă, care începe deodată să apară printre ele.

Inițial, când toate părțile sistemului erau adunate împreună, ele aveau în ele calitatea comuniunii susținută de Lumina Superioară, de Creator. De aceea, după ce s-au dezintegrat, în fiecare părticică a rămas un punct de comuniune, ceea ce înseamnă că ele toate sunt formate din două calități opuse.

Acum, dacă într-o păticică oarecare se înalță calitatea conexiunii, deasupra calității de separare, ca urmare, ea devine mai apropiată de celelalte, până când este integrată în același sistem, în aceeași imagine.

Întrebare: Deci, sistemul a fost special creat așa pentru ca omul să nu poată să respecte singur cele 612 Porunci. Care este beneficiul acestui lucru?

Răspuns: Beneficiul este că omul simte nevoia de Creator și de prietenii lui. După ce el este dezamăgit de starea lui animalică și vrea să se înalțe la nivelul de Adam, el poate să obțină asta numai dacă se angajează cu adevărat în conexiunea lui cu ceilalți și, astfel, îL atrage pe Creator în această angajare.

Întrebare: Trebuie ca omul să înțeleagă fiecare poruncă?

Răspuns: Acest lucru nu este numai ne-necesar, dar este și imposibil. Omul nu poate să o facă. Totul se întâmplă automat.

Omul nu ar trebui să scurme în jurul sufletului său, nu este nevoie să o facă. Sufletul se va manifesta el, însuși, când va lua cu adevărat o formă definită.

Din KabTv „Ultima generație” 15/03/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→