Întrebare: Islanda este considerată una dintre cele mai sigure țări din lume. Ați fost acolo și ați văzut că rata crimei este mai mică decât în ​​majoritatea celorlalte țări. Oamenii nu își închid mașinile și acest lucru este valabil mai ales în zonele rurale. Oamenii de acolo se cunosc.

Poate că ar trebui să luăm un exemplu din astfel de țări și să încercăm să le adoptăm modul de viață?

Răspuns: Nu, nu poți face asta pentru că Islanda este o insulă. Ei trăiesc doar crescând păsări, oi etc. și nu au o industrie masivă.

Turismul acolo este destul de dezvoltat și au condițiile potrivite pentru asta. Nu ne putem compara cu ei. Este imposibil să trăiești după modul lor de viață. Mai mult, aceștia sunt oameni cu o stare de spirit total diferită.

Puteți vedea o coadă care are o lungime de jumătate de kilometru pentru a cumpăra pâine și nu exagerez. O persoană de acolo poate sta la coadă timp de o jumătate de oră și chiar mai mult.

Întrebare: Nu se enervează din această cauză?

Răspuns: Nu, așteaptă cu răbdare

Întrebare: Cum se poate?

Răspuns: Pentru că nu sunt conectați la restul umanității. Nu contează că au atât de mulți turiști și au la îndemână toate mijloacele de comunicare. În spirit, sunt atât de … neeuropeni. Distanța de la o casă la alta este de câțiva kilometri.

Întrebare: Dar este posibil să trăiești așa și să fii fericit? Să fii deconectat unul de altul și să trăiești?

Răspuns: Nu putem. Este imposibil ca toți oamenii din lume să trăiască așa. Cine ar vrea asta astăzi? Trebuie să ai un caracter special pentru a trăi așa.

În Islanda, pământul în sine este de așa natură încât nu îi face pe oameni sociabili. Pentru că totul este făcut din pietre! Doar pietre.

Întrebare: Care este viitorul umanității?

Răspuns: Viitorul umanității este unitatea, desigur. Natura ne va oferi astfel de condiții care ne vor obliga să ne unim. Dar oamenii din Islanda vor fi ultimii care vor simți dorința de a se uni.

Întrebare: Te deranjează? Nu te deranjează faptul că sunt fericiți și mulțumiți de viață și nu au nevoie să se unească?

Răspuns: Nu. Le doresc oamenilor bucurie.

Cabala se deschide lumii pentru că acum evoluția a ajuns la un punct mort. Apoi, Cabala spune: „Asta e, este rândul meu acum”.

Întrebare: Și spuneți că vor fi ultimii la rând?

Răspuns: Da. Și vor sta la coadă. Un rând lung de un kilometru, ei vor sta.

Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu dr. Michael Laitman”, 04.12.2018

Filed under: Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Cum putem rezolva problema unui prieten?

Răspuns: Există probleme pe care un prieten le poate rezolva atunci când se conectează la Creator. Există probleme pe care prietenii le întâmpină, astfel încât eu mă conectez la Creator și să le rezolv. Există stări care sunt resimțite ca probleme globale, iar eu mă conectez la Creator și El le rezolvă prin mine.

Aceasta înseamnă că totul se materializează prin mine, dar vine de la Creator. Sunt un scurtcircuit între Creator și prieten, grup sau întreaga lume și așa rezolvăm problemele.

Acesta este motivul pentru care toate gândurile noastre ar trebui să curgă în următoarea direcție: toate problemele provin de la Creator și le rezolvăm doar conectându-ne la El. Mai mult, fiecare o poate face pentru alții.

Când lucrăm în grupul de zece, vom vedea că nimeni nu se poate corecta singur, nu poate să urce, să se conecteze sau să iasă din starea proastă. Se spune că numai prietenii îl pot elibera din închisoare. El nu o poate face niciodată de unul singur.

Vom trece prin astfel de stări tot timpul și, deși nu o simțim acum, vom vedea în curând că este într-adevăr așa. Deci, trebuie doar să ne conectăm. Este așa cum este scris: „Fiecare și-a ajutat prietenul” și nu în alt mod.

Din emisiunea de pe KabTV„Fundamentele Cabalei” din 11.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Comentariu: Le ceri în permanență studenților tăi să înceapă să scrie articole și ne spui că ne va ajuta. Apoi am o dificultate în a primi indicații de la profesor pe care nu le pot îndeplini. Nu am nicio dorință de a scrie.

Răspunsul meu: Acest lucru este firesc. Pentru că profesorul a spus asta. Dacă profesorul dă sfaturi, este o problemă să le îndeplinești. Cu toate acestea, tocmai din această cauză, este de dorit să-i îndeplinim sfaturile.

Întrebare: Ce se întâmplă dacă nu am puterea?

Răspuns: Atunci ar trebui să te rogi să ai putere.

Întrebare: Ce este acest sentiment de mare regret că există o oportunitate și dintr-o dată ceva mă îndepărtează?

Răspuns: Dacă egoismul meu mă împinge să fac asta, atunci pot. Cu toate acestea, dacă acesta nu este egoism, ci, de exemplu, un profesor, atunci nu pot. Aici puteți vedea cine lucrează aici.

Întrebare: Ce recomandați?

Răspuns: Să strig că nu pot face nimic pentru că îmi ascult numai egoismul.

Întrebare: Este adevărat. Mai mult, cu cât studiez mai mult, cu atât îmi dau seama că tot ceea ce fac vine din egoism. Cu toate acestea, nu ar trebui să disperăm, nu?

Răspuns: Ce legătură are disperarea cu aceasta? Aceasta este natura noastră. În orice caz, nu ar trebui să existe disperare. Dimpotrivă, ar trebui să fim fericiți că adevărul este revelat.

Trebuie să existe întotdeauna un punct independent, ca un expert, în afara corpului, atunci când mă privesc din exterior.

Din emisiunea de pe KabTV „Profesor – student”, 07.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Tinerii întreabă adesea: „De ce nu are nimeni nevoie de mine?” În același timp, au părinți, o școală și bani; sunt bine crescuți și studiază bine, dar experimentează un sentiment absolut de gol, de parcă nimănui nu-i pasă de ei.

Răspuns: Nu este o percepție falsă. Într-adevăr, suntem în vid. Și, deși există miliarde de oameni în jurul nostru, nu putem spune că simțim influența lor pozitivă asupra noastră.

Toate vibrațiile pe care le primim de la lumea din jurul nostru sunt fie negative, fie emană fără suflet și indiferență.

Întrebare: Și ce să faci? Oamenii se simt absolut nedoriți, în ciuda faptului că par a fi înconjurați de atenție și grijă. Ce pot face pentru a simți că sunt necesari?

Răspuns: Dar au un anumit scop în viață dacă vorbesc despre sensul vieții. Ar trebui să simtă că merg direct spre el: încă un pas mic, încă un pas și se mișcă.

În caz contrar, aceste întrebări vor apărea și oamenii vor începe să se urască. Dar dacă omul are un scop clar, vrea să-l atingă și în fiecare zi se apropie de el, atunci este inspirat de viața sa, de avansarea sa și este fericit că există.

Din emisiunea de pe KabTV „Lumea integrală”, 13.07.2018

 

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Michael Laitman, in  Quora: „Ce semnifica a doua poruncă?”

A doua poruncă, și anume: „Să nu-ți faci o chip cioplită și nici un fel de asemănare a vreunui lucru care este sus în cer, pe pământ sau sub pământ la care sa te inchini” înseamnă tot ce ne putem imagina este defapt un derivat al forței unice superioare. Prin urmare, ne înșelăm dacă ne gândim că există alte forțe pe lângă această forță, care creează, pun în aplicare sau iau decizii în lumea noastră. Cu alte cuvinte, dacă percepem alte forțe decât o singură forță care operează în realitate, atunci ar trebui să recunoaștem că nu suntem la cel mai înalt grad de înțelegere.

Pentru a respecta a doua poruncă, trebuie să percepem și să simțim o singura forță in spatele a tot ce există în lumea noastră, a tuturor lucrurilor, a plantelor, a animalelor și a oamenilor. Dacă conectăm tot ceea ce vedem și simțim la aceasta singură forță, care se poziționează în spatele tuturor lucrurilor, atunci vom îndeplini si respecta această a doua poruncă.

Interdicția de a face chip cioplit se datorează incapacității noastre de a percepe o singura forță superioară in realitate înconjurătoare. Similar cu modul în care percepem forțele fizice cu ajutorul  vectorilor în lumea noastră, altfel decât prin desenarea unei săgeți pentru a indica direcția în care acționează această forță – forta unica, care este o forță de dăruire, conexiune, integrare și emanație care nu are niciun interes personal —nu putem descrie si desena într-o imagine sau vector așa cum o facem cu obiectele corporale din realitatea fizica.

Bazat pe discursul „Stari spirituale: cele zece porunci” din 26 decembrie 2019. Scris / editat de studenții cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Există acest concept numit „Provocare” – un tip special de videoclip, în care creatorul său demonstrează ceva și dă sarcina altora să repete ceea ce a făcut el. De exemplu, își toarnă pe el apă rece ca gheața și spune: „Repetă după mine”. Pot fi lucruri inteligente, stupide, complexe și simple.

Acest lucru se întâmplă în fiecare zi și sute de milioane de oameni din întreaga lume îl copiază. De ce le place oamenilor să-i copieze pe alții?

Răspuns: Nu știu dacă le place să-i urmărească pe alții, dar este natura noastră. Învățăm de la alții. Aceasta este natura noastră de maimuță – primatele din care am evoluat. În general, este firesc ca o persoană să repete după ceilalți, deoarece este un animal social. Nu este nimic nou în asta.

În cele din urmă, acest lucru ne integrează, ne apropie. În anumite privințe, începem să ne înțelegem mai bine. Nu este rău. Depinde de ceea ce imităm.

Comentariu: Există o tendință acum: faci o faptă bună și o pui pe internet, arăți cum ai făcut-o. Ajută pe cineva.

Răspunsul meu: Aceasta este o poveste diferită. Atunci sunt cu totul de acord.

Din emisiunea de pe KabTV “Cabala Expres” 16.02.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Noul meu articol pe Linkedin “Israel –O ţară paralizată ”

Pentru a patra oară în doi ani, Israelul merge la vot. Țara se află într-o stare de paralizie politică fără precedent și se simte ca și cum, indiferent de rezultatele alegerilor și de orice guvern ar fi stabilit ulterior, nu va funcționa. Acordurile semnate nu sunt respectate, alianțele nu înseamnă nimic, iar țara se află în impas.

Problema este că nu înțelegem că motto-ul „Tot Israelul este prieten” nu este o idee înaltă concepută de un înțelept străvechi cu aproximativ 3.000 de ani în urmă. Este un obiectiv pe care trebuie să ne străduim să îl atingem în fiecare moment în care suntem aici, deoarece aceasta este vocația noastră ca națiune. Frăția noastră nu este de dragul nostru; este de a da un exemplu de unitate deasupra urii și certurilor. Vechea conexiune pe care poporul Israel a atins-o a fost unică. Nu a fost o legătură între rude sau între alte persoane înrudite, ci una care a fost realizată în rândul oamenilor ai căror strămoși provin din nenumărate triburi și clanuri care erau adesea inamici declarați. Acesta este motivul pentru care regele Solomon a spus (Prov. 10:12): „Ura stârnește lupte, iar iubirea va acoperi toate crimele [urii]”. Numai atunci când ne comportăm în acest mod suntem considerați „poporul lui Israel” și numai atunci merităm să trăim în Țara lui Israel.

Nu trebuie să fie așa; noi singuri ne-am adus la asta. Noi, poporul Israel, trebuie să fim ca frați unii cu alții, așa cum este scris: „Tot Israelul este prieten” și, până când acest lucru nu se întâmplă, nu suntem o națiune și nu avem nicio țară sau societate.

În acest moment, ne comportăm ca niște frați răutăcioși care au fost trimiși în camera lor pentru că s-au purtat greșit. Dar trăim cu toții într-o singură cameră, așa că noi continuăm comportamentul neadecvat în timp ce ne aflăm în „blocaj”. Dacă vom continua acest lucru, vom pierde țara cu adevărat.

Problema este că nu înțelegem că motto-ul „Tot Israelul este prieten” nu este o idee înaltă concepută de un înțelept străvechi cu aproximativ 3.000 de ani în urmă. Este un obiectiv pe care trebuie să ne străduim să îl atingem în fiecare moment în care suntem aici, deoarece aceasta este vocația noastră ca națiune. Frăția noastră nu este de dragul nostru; este de a da un exemplu de unitate deasupra urii și certurilor. Vechea conexiune pe care poporul Israel a atins-o a fost unică. Nu a fost o legătură între rude sau între alte persoane înrudite, ci una care a fost realizată în rândul oamenilor ai căror strămoși provin din nenumărate triburi și clanuri care erau adesea inamici declarați. Acesta este motivul pentru care regele Solomon a spus (Prov. 10:12): „Ura stârnește lupte, iar iubirea va acoperi toate crimele [urii]”. Numai atunci când ne comportăm în acest mod suntem considerați „poporul lui Israel” și numai atunci merităm să trăim în Țara lui Israel.

În acest moment, țara rulează într-un fel de una singură, dar aceasta nu este modalitatea corectă de a conduce lucrurile. Dacă am fi uniți cum ar trebui, deasupra urii noastre, nu am lăsa politicienii să conducă țara; am avea profesioniști care să conducă. Educatorii ar trebui să conducă ministerul educației, medicii ar trebui să conducă ministerul sănătății și același lucru este valabil și pentru comerț și industrie, cultură și așa mai departe.

Profesioniștii ar trebui să conducă țara și nu politicienii care văd doar promovarea propriilor lor cariere.

Atât timp cât vor fi bani de cheltuit, vom continua să votăm. Și spre binele nostru, sper că mai devreme decât mai târziu, vom afla ce trebuie să facem.

Filed under: Antisemitism, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Noul meu articol pe Linkedin “Covid nu pleacă încă nicăieri”

După mai bine de un an de luptă cu Covid-19 vaccinurile sunt disponibile, iar distribuția lor devine din ce în ce mai largă. Se pare că ieșim în cele din urmă din pandemie, deoarece multe state au ridicat unele sau chiar toate restricţiile.

Cu toate acestea, cred că suntem puțin prea grăbiţi să tragem concluzii. Încă nu suntem suficient de conștienți de modul în care ar trebui să ne raportăm unii la alții, iar cursa nesăbuită de a ridica limitările ar putea produce un răspuns foarte negativ. Încă nu am ieșit din pădure, mai ales că încă nu simțim cât de aproape sau de departe ar trebui să fim unul față de celălalt.

După cum am spus de nenumărate ori, natura este mai inteligentă decât noi; ne cere să ne revizuim conduita. Acesta este motivul pentru care ne-a trimis coronavirusul, iar virusul va continua să ne afecteze (sub diferite forme) până când ne vom conforma cerințelor naturii.

Virusul este foarte agil, se transformă ușor și rapid și acum este mult mai contagios decât era când a apărut prima dată. Întrucât nu simțim cât de departe trebuie să fim unii de alții – să ne ținem la doi metri distanță de cineva și la zece metri distanță de altcineva – nu știm cum să ne comportăm.

De asemenea, chiar și atunci când vaccinurile funcționează, acestea nu protejează sută la sută și sunt eficiente doar timp de șase luni sau cam așa ceva. Prin urmare, nu văd niciun motiv de sărbătorire.

După cum am spus de nenumărate ori, natura este mai inteligentă decât noi; ne cere să ne revizuim conduita. Acesta este motivul pentru care ne-a trimis coronavirusul, iar virusul va continua să ne afecteze (sub diferite forme) până când ne vom conforma cerințelor naturii.

În prezent, ori de câte ori ridicăm limitările, ne întoarcem la felul în care am trăit înainte: în mod egoist și fără a ne considera unul pe celălalt sau mediul înconjurător. Tocmai de aceea a izbucnit boala: să ne oblige să ne transformăm relațiile. Dacă ne întoarcem la modul de viață anterior, de fiecare dată când ridicăm limitările virusul va reveni în continuare și de fiecare dată va fi mai virulent și violent. Numai când vom începe să folosim distanța forțată dintre noi pentru a construi relații pozitive, pentru a afla despre dependența noastră reciprocă și despre necesitatea de a ne îngriji unul de celălalt, vom putea să ne purtăm în mod atent și nu vom avea nevoie de un virus pentru a ne feri să ne rănim unul pe altul

Pentru a face acest lucru, trebuie să începem să ne gândim că, păstrând distanța, nu ne protejăm pe noi înșine, ci pe cei de care ne ținem departe. Adică, dacă, în mod colectiv, cultivăm o mentalitate în care ne vedem infectați (chiar dacă asimptomatici) și că trebuie să ne ținem departe unul de celălalt pentru a nu-i infecta pe alții, atunci vom înceta să ne infectăm unii pe alții. Dacă facem acest lucru, virusul va dispărea în câteva săptămâni. Dar și mai important, vom avea succes în primul nostru exercițiu de responsabilitate reciprocă.

Acest exercițiu va demonstra că numai prin responsabilitate reciprocă putem construi o societate sigură și de succes și vom dori să cultivăm această mentalitate în loc de respectul pe care îl avem în prezent pentru individualism extrem și narcisism.

Sănătatea noastră fizică (și emoțională) depinde de sănătatea noastră socială mai mult decât în orice moment anterior. Dacă vrem să fim sănătoși, trebuie mai întâi să ne vindecăm societatea de egoismul corupt. Trebuie să învățăm să apreciem și să ne bucurăm treptat de diferențele dintre noi. Trebuie să vedem că diversitatea societății umane este necesară pentru puterea ei și că, fără oameni care gândesc, privesc și acționează diferit, nimeni nu se poate dezvolta și reuși, deoarece ne dezvoltăm doar prin contact și comunicare cu oameni diferiți. Când vom realiza acest lucru, vom putea construi o societate echilibrată și sănătoasă, iar virusul va dispărea cu adevărat.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: A șasea poruncă: „Să nu ucizi” – înseamnă să nu folosești dorințele altora?

Răspuns: „Să nu ucizi” înseamnă să nu faci nimic în detrimentul altuia. Adică, toate forțele pe care le primiți acum și toate dinainte, din zilele anterioare: Hesed, Gevura, Tiferet, Netzach și Hod, trebuie să le modelați corect și să nu interferați cu efectele pe care le pot avea asupra voastră.

„Să nu ucizi” înseamnă să nu folosești dorința în beneficiul tău.

Dacă folosesc conexiunea cu Creatorul de dragul meu, se numește „ucidere”. Îmi ucid dorința. Adică, dorința mea devine plină de plăcere, care în cele din urmă ucide această dorință și aceasta dispare. Devine anihilată.

Întrebare: A șaptea poruncă este: „Să nu comiți adulter”. Despre ce vorbim aici?

Răspuns: Este același lucru, dar dintr-un unghi diferit: nu vă folosiți conexiunile cu alții de dragul vostru

Iubirea este numită dăruire, iar adulterul este un act în folosul propriu.

Întrebare: Adică ai dorința de a primi. Dacă folosesc această dorință a ta pentru propria mea plăcere – și dorința de a primi se numește „femeie” – este aceasta adulter?

Răspuns: Da. Dar aceasta se referă la atitudinea față de femei și bărbați, față de orice plăcere. Dar această acțiune în special se numește adulter, deoarece folosești o altă persoană.

Din emisiunea de pe KabTV “ Stări Spirituale” 26.12.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Aveți sute de mii de studenți în întreaga lume, poate chiar mai mulți. La un moment dat toată lumea își pune întrebarea: „Sunt suficient de conectat cu profesorul? Am pierdut ceva?” Cum poate afla o persoană?

Răspuns: Numai singur. Profesorul nu-l va ajuta cu asta.

Întrebare: Și ce este important: nevoia elevului sau un fel de chemare care se trezește în el de la sine?

Răspuns: Sunt același lucru.

Întrebare: Este predeterminat în prealabil cine va studia conform unui program general și cine după unul mai precis?

Răspuns: Depinde de sufletul omului, dar se poate ridica singur totuși. Pentru a face acest lucru, are nevoie de societatea potrivită în conformitate cu care ar putea merge mai departe.

Din emisiunea de pe KabTV „Profesor – student” 07.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→