Întrebare: Pentru a vedea o singură forță în spatele tuturor obiectelor și fenomenelor, trebuie să găsesc dorințe care susțin această idee în mine?

Răspuns: Nu, nu vei putea găsi în tine astfel de dorințe. Trebuie să fi în grupul corespunzător de la care le poți primi.

Cert este că nici unul dintre noi nu are vreo dorință de unificare. Nu există nicio dorință de dăruire în noi. Dar când ne adunăm într-un grup și vedem cât de egoiști suntem, cât de mult nu vrem și chiar disprețuim toată această unitate, începem să înțelegem cât de departe suntem de calitatea spirituală, de calitatea Creatorului.

Apoi, nu avem altă opțiune decât să încercăm tot felul de tehnici artificiale pentru a ne apropia unul de celălalt pentru a ajunge la starea de a cere Creatorului să ne unească.

Toată munca în grup constă în a da un exemplu de străduință pentru unitate reciprocă. Deși nu avem această aspirație naturală, atunci când facem asta în mod artificial, dăm un exemplu prietenilor noștri.

Drept urmare, ajungem într-o stare în care pare că ne străduim spre unificare, dar, de fapt, nu o atingem. Aici apare diferența dintre starea dorită și realitate. Această diferență creează un imbold pentru a ne întoarce către Creator.

Din emisiunea de pe KabTV „Stări spirituale” din 15.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Majoritatea medicilor nu iau efectul placebo în serios?

Răspuns: Pur și simplu cred că ajută, dar există o componentă psihologică în fiecare medicament în tratamentul pacientului. Nu vor să sublinieze această conexiune în particular, deoarece îi va obliga să se raporteze corect la pacient. Pentru asta au nevoie de multă răbdare și o atitudine corectă față de pacient.

De exemplu: „Prietene, de ce te simți așa? Ceva este greșit. Dar, de fapt, nu este așa. Stres? Nu ai stres. Lasă-mă să te țin de mână, uite, totul se liniștește. ” Etc. Înțelegi cât costă energia nervoasă ?!

Deci, preferă să recurgă la chimie: 10, 20, 30 miligrame de mai multe ori pe zi și înainte de a merge la culcare și atât, cel mai bine! Astfel pot trata 100 de pacienți într-un schimb de tură.

Componenta psihologică este deosebit de importantă, deoarece este vorba despre ființe umane și nu doar despre o mașină chimică la care puteți adăuga câteva miligrame dintr-o anumită substanță și gata, este reparată.

Cred că, pe lângă medicii noștri, avem nevoie și de medici diferiți, pe care îi puteți numi psihologi. De fapt, nici măcar psiholog, ci un medic este cel care vindecă cu adevărat oamenii, nu corpul, ci ființa umană.

Întrebare: Și apoi, așa cum spui, dacă omul este echilibrat, atunci bolile dispar?

Răspuns: Da. Sunt sigur că 99% din medicamentele noastre sunt inutile și că nu avem nevoie de ele. Dacă vreau să mă mențin în mod corespunzător, toate funcțiile mele corporale pot fi de fapt echilibrate de atitudinea corectă față de mine și prin mine față de lume. Dacă mă învață să o fac.

Mens sana in corpore sano, ceea ce înseamnă, o minte sănătoasă într-un corp sănătos.

Cum putem face asta? Dacă încercăm să obținem conexiunea corectă între noi în grupuri mici, astfel încât omul să fie echilibrat cu ceilalți, atunci și corpul, care este nivelul următor, cel mai scăzut nivel al ființei sale, va răspunde la asta și va începe să se vindece. Nu există nicio îndoială legat de asta!

Dar, pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de experți care au fost pregătiți pentru acest lucru. Medicii nu ne vor ajuta să atingem acest lucru.

Întrebare: Credeți că funcționează și că, în principiu, omul poate fi vindecat?

Răspuns: Da, nu există nicio îndoială! Dar este o problemă, așa cum se spune, nu există întoarcere în peșteri, deoarece suntem prea mulți acum. Deci, trebuie să urmăm o cale diferită, calea înțelepciunii Cabalei.

Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” din 27.11.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

De ce există o condiție pentru a acoperi toate păcatele cu iubire? Aceasta se datorează faptului că vasul sufletului comun creat de Creator a fost spulberat și dorința egoistă a intrat între toate fragmentele sale. Fiecare fragment este înfășurată într-un egoism care nu ne permite să simțim legătura dintre acestea.

Prin urmare, progresul nostru este determinat de cât de mult recunoaștem respingerea noastră naturală, incapacitatea și lipsa de dorință de a-i simți pe ceilalți. În aceeași măsură în care suntem distanțați unul de celălalt, suntem distanțați de Creator, deoarece atitudinea mea față de Creator nu poate fi mai bună decât atitudinea față de grupul de zece.

Prin urmare, toate lucrările legate de Creator se fac numai în grupul de zece, iar conexiunea cu Creatorul este conexiunea dintre cei zece prieteni. Acesta este singurul mod de a ne evalua adevărata stare. În măsura în care sunt devotat prietenilor mei, sunt devotat Creatorului, adică sunt gata să mă anulez și să exist în interiorul prietenilor mei și în Creator.

Principalul lucru este să ne arătăm reciproc în orice mod posibil cum dorim să ne apropiem unul de celălalt în grupul zece, astfel încât devotamentul nostru să fie vizibil pentru toată lumea. Jucându-ne și arătându-ne exemplul potrivit, vom ajunge în cele din urmă la adevăratu devotament. Trăim într-o lume a minciunilor și prin urmare jocul este o chestiune serioasă care ne conduce la adevăr.

Jucăm rolul unor relații bune și prin acțiunile noastre atragem lumina înconjurătoare. Iubirea noastră nu este reală, dar nici lumina nu este reală, este lumina înconjurătoare. Strălucește de departe și totul pare să nu fie real, ci doar un joc. Cu toate acestea, prin acest joc, îl trezim pe Creator să se joace cu noi.

De fapt, suntem egoiști, dar jucăm aceste roluri de iubire, devotament și dăruire. Și întrucât din partea noastră totul este un fel de pretenție, Creatorul poate fi viclean cu noi, ascunzându-și adevărata Sa stare și influențându-ne prin lumina înconjurătoare. Astfel putem ajunge la o oarecare similitudine între noi.

Poate că nu este încă o conexiune reală, nici de partea noastră, nici a Lui, dar ne ajută să ne apropiem și să reducem distanța dintre noi. În acest fel, primim din ce în ce mai multă influență de la Creator și ne schimbăm treptat forța de primire în dăruire. În loc să-l simțim pe Creator ca o forță generală a naturii, începem să simțim influența forței Sale și să întărim conexiunea cu El: „Sunt pentru iubitul meu și iubitul meu este pentru mine”.

Este ca și cum am primit o fotografie pe care cineva a rupt-o în multe bucăți și vreau să o aranjez la loc pentru a vedea cine este în ea. Pentru a finaliza acest puzzle, trebuie să-mi imaginez corect ceea ce vreau să văd de la bun început. Nu știu cum arată cu adevărat această forță, dar știu că aduce bine, împlinire, pune totul în ordine și stă în spatele tuturor.

Văd această forță în spatele a tot ceea ce se întâmplă în lume, în spatele fiecăruia dintre prietenii mei. Este necesar să conectăm împreună toate tipurile de spargere care există în lumea noastră, să le unim într-o singură imagine pentru a vedea manifestarea unei forțe unice în spatele tuturor. Prin conectarea cu prietenii noștri mai presus de toate stările noastre sparte și acoperirea tuturor păcatelor cu iubire, creăm o imagine a Creatorului în cadrul conexiunii noastre.

Devotamentul din suflet este devotamentul față de această muncă, față de prieteni, să ajut pe toată lumea și să mă simt simți ca un reprezentant al Creatorului gata să depun toată puterea, dorințele și abilitățile pentru a restabili imaginea adevărată, gata să adun toate piesele într-o singură întreg. Aceasta este misiunea ultimei generații care trăiește în timpul nostru, obligată să dezvăluie singura forță unică și unită care stă în spatele acestei imagini, în spatele tuturor acțiunilor.

Din prima parte a lecției zilnice de cabala 17.01.2021, „Iubirea acoperă toate păcatele”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Comentariu: Uneori, o persoană care studiază știința Cabalei are un aşa sentiment pregnant că îl așteaptă o revelație atât de mare, grandioasă, aproape de neînțeles, încât nu crede că este capabilă de aceasta.

Răspunsul meu:  Corect. Dar fapt este că această măreție, eternitate, perfecțiune și lumi sunt în noi. Schimbându-ne pe noi înșine, înțelegem toate acestea și sunt dezvăluite în noi. De fapt, descoperirea „eu-lui” cuiva este cea mai firească lucrare a omului, revenind la rădăcina sa, la casa tatălui său de unde a venit, la Creatorul care te-a creat. Drept urmare, revii la punctul tău de creație. Aceasta este cea mai perfectă, cea mai confortabilă stare. Prin urmare, este cel mai natural și cel mai direct mod de dezvoltare. Este foarte aproape.

Întrebare: Cunosc o parabolă a unui mare cabalist, în care mai mulți oameni și-au amintit de unde au venit. Și cei mai deștepți dintre ei și-au amintit cum le-a fost tăiat cordonul ombilical când s-au născut. Este aceasta un fel de acțiune spirituală?

Răspuns: Desigur, pentru că el este acolo.

În lumea spirituală, o persoană începe de la zero, zero real. Prin urmare, el însuși determină tot ce i se întâmplă, este de acord cu aceasta, își alege toate stările, participă la dezvoltarea sa spirituală intrauterină, la naștere și apoi la tot ce i se întâmplă.

Din emisiunea de pe KabTV “Puterea Cărţii Zohar” #2

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate, Zohar | Add Comment/Ask Question→

 

Michael Laitman, pe Quora: “ Este viața un vis sau o realitate?“

Nu suntem conştienţi dacă ceea ce percepem acum este vis sau realitate.

Dacă suntem într-un vis și nu ne putem trezi?

Se pare că trăim într-o anumită realitate, dar de unde știm cu adevărat dacă o astfel de realitate este un vis în raport cu o altă realitate? Poate că există un nou grad de trezire spre care ne dezvoltăm, unde vom vedea întregul nostru trecut ca și cum ar fi fost un vis?

Mai mult, ne petrecem aproximativ o treime din viața noastră dormind în realitatea noastră actuală. Atunci, de unde știm dacă acum dormim sau nu în raport cu o realitate superioară?

Astfel, trebuie să examinăm cum să trecem de la starea noastră actuală la o stare superioară și să obținem o nouă conștientizare despre noi înșine și despre realitatea în care existăm.

Înțelepciunea Cabalei este o metodă care ne permite să atingem o astfel de realizare. Până când nu ne vom ridica la o percepție și simţire superioară a realității, vom fi blocați inconștient într-un vis, fără capacitatea de a ne trezi și a începe să trăim.

Toată lumea a experimentat visarea. Foarte simplu, adormim, cât dormim visăm și apoi ne trezim în cele din urmă. La fel, în raport cu lumea spirituală, întreaga noastră existență corporală este considerată un vis.

Cu cât ne ridicăm mai mult spiritual, cu atât descoperim mai multe stări ca din vis, în raport cu stările trezite superioare.

Înțelepciunea Cabalei ne oferă o metodă prin care să ne ridicăm continuu pe scara spirituală a conștiinței din ce în ce mai înalte. Dacă ne aplecăm cu exactitate spre metodă, urcăm pe această scară, trezindu-ne de fiecare dată din starea noastră actuală de vis într-o stare mai înaltă, mai conștientă și mai atentă. Acesta este motivul pentru care cabaliștii au scris despre realitatea noastră actuală că: „Erau ca nişte visători”.

Bazat pe Lecția zilnică de Cabală din 25 noiembrie 2010, „Corp și suflet”. Scris / editat de studenții cabalistului Dr. Michael Laitman.
Fotografie de Birmingham Museums Trust pe Unsplash

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Spuneți că lumea superioară nu se poate deschide unui singur om. Aceasta înseamnă că nu el nu este perfect, dar lumea spirituală este perfectă. Care este contradicția aici?

Răspuns: Nu, aceasta nu este o contradicție. Faptul este că lumea spirituală este dezvăluită în senzația corectă a omului. În lumea noastră, senzația omului este egoistă, închisă și limitată. Prin urmare, pur și simplu nu suntem capabili să absorbim întreaga imagine enormă a naturii.

Trebuie să ne facem percepția nelimitată și, pentru aceasta, trebuie să învățăm să ieșim din noi înșine. Ieșirea din sine se realizează într-un grup în care toată lumea se poate uni cu ceilalți și astfel creează în sine o dorință nelimitată de a fi împlinită, în combinație cu ceilalți.

Când cineva, prin unificarea cu ceilalți, își poate extinde dorințele și capacitățile în detrimentul acestora, devine în același timp un organ real de percepție al spațiului spiritual, deoarece nu este limitat în niciun interval de timp triaxial. Adică este un spațiu complet n-dimensional. Dar cum începi să-l percepi? Pentru a face acest lucru, trebuie să vă ajustați, să vă schimbați.

Aici apare o problemă. Trebuie să lucrăm asupra noastră pentru a crea un sentiment de percepție a mediului care nu ar introduce erori din partea persoanei care percepe, dar ar fi absolut corect selectat în senzațiile sale: obiectul și ceea ce percepe.

Cu alte cuvinte, trebuie să atingem un astfel de nivel de percepție în care senzația noastră și senzația lumii din jurul nostru vor fi aceleași, egale. Pentru aceasta trebuie să lucrați foarte mult la egoismul vostru, să ieșiți din el și să vă ridicați deasupra lui.

Din emisiunea de pe KabTV „Întrebați un cabalist” din 20.03.19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Eutanasierea, care pune capăt vieții pacienților care suferă, este o problemă gravă în etica medicală. Ce crezi despre asta?

Răspuns: Deși este foarte important ca o persoană să moară de moarte naturală, dacă vedem că suferința sa este inevitabilă și lipsită de sens, atunci trebuie să facem ceva pentru a o atenua.

Întrebare: Surogaţia oferă unei familii infertile șansa de a avea un copil. Dar procedând astfel, copilul devine o marfă, iar maternitatea surogat devine o slujbă bună, bine plătită. Cum o vedeți din punct de vedere moral?

Răspuns: Nu pot spune dacă trebuie practicată sau nu. Astfel de probleme sunt decise doar de societate. Cred că, dacă corectăm o persoană, atunci toate aceste opțiuni vor lua o formă complet diferită.

Întrebare: Astăzi, există multe opinii controversate despre clonare. Și aici există o întrebare etică. Clonarea este interzisă în SUA și Japonia. Care este opinia ta?

Răspuns: În primul rând, trebuie să ne uităm în noi și să înțelegem pentru ce este nevoie și unde duce. Dacă ne dăm seama că clonarea merge conform planului de creație, atunci, desigur, o putem folosi.

Din emisiunea de pe KabTV „Abilități de comunicare” din 10.09.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns | Add Comment/Ask Question→

 

Fiecare dintre noi are un punct în inimă, o parte a divinului de sus. Adică, acest punct din noi este legat de Creator printr-un fir foarte subțire și trebuie să încercăm să însuflețim această conexiune.

Dacă îmi folosesc toate dorințele, calitățile și toate situațiile pentru a întări această conexiune, pentru a extinde și a face acest fir mai gros și mai puternic, și pentru a face acest canal activ în fiecare moment, acest lucru demonstrează devoţiunea meu față de suflet.

Trebuie să căutăm conexiunea noastră cu grupul de zece și conexiunea cu Creatorul, astfel încât toate acestea să se reunească într-un singur punct. Acesta va fi adevăratul centru al grupului de zece.
Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 17.01.2021, „Iubirea acoperă toate păcatele”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Articolul meu din Newsmax: “Viitorul Israelului nu depinde de America”

Israelul a avut o perioadă unică de concesii în timpul administrației Trump. Va rămâne de văzut care sunt direcția și politicile privind Orientul Mijlociu ale noii administrații americane. Ceea ce știm cu certitudine este că destinul națiunii israeliene nu poate fi condiționat de o conducere sau alta. Viitorul Israelului depinde numai de unitatea noastră.

Moștenirea lui Trump pentru Israel include mutarea ambasadei SUA la Ierusalim și recunoașterea suveranității Israelului asupra înălțimilor Golan. Sub grija sa, America a părăsit acordul nuclear iranian și a impus sancțiuni împotriva Teheranului. În plus, Acordurile Abraham au fost semnate pentru a normaliza relațiile cu Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Sudan și Maroc.

Cineva s-ar putea întreba dacă prietenia Americii este acum incertă, dacă majoritatea acordurilor vor fi inversate, și mai ales dacă acordul cu Iranul va fi restabilit. Dar, de fapt, Israelul depinde pentru securitatea lui doar de un singur lucru – puterea conexiunii. Cel mai cunoscut cabalist Yehuda Ashlag a scris: „Unitatea socială poate fi sursa oricărei bucurii și succes” (Libertatea).

Singurul lucru care ar putea cauza întreruperea, întârzierea sau interferența cu buna conexiune a Israelului este separarea și înstrăinarea dintre noi. Așa cum au scris înțelepții noștri, „Ni se poruncește în fiecare generație să întărim unitatea dintre noi, astfel încât dușmanii noștri să nu stăpânească asupra noastră”, deoarece „Când există dragoste, unitate și prietenie între ei în Israel, nu poate veni nicio calamitate asupra lor.”

Înțelepții noștri au mai spus că „tot Israelul este responsabil unul pentru celălalt” (Sanhedrin 27b.) Cu alte cuvinte, nivelul conexiunii din poporul Israel se reflectă în exterior în situațiile politice, sociale și de securitate. Conexiunea este singurul lucru care poate salva și proteja oamenii de necazuri și suferințe.

De mult timp, lumea a fost un sat global în care toți suntem interconectați și interdependenți. În mod inconștient, națiunile simt că noi, poporul Israel, deținem cheia fericirii. Cu toate acestea, evitarea rolului nostru istoric și neglijarea implementării metodei de conexiune în relațiile noastre invocă ura asupra noastră din partea restului lumii.

În mod special, unitatea și iubirea necondiţionată dintre noi ne pot conduce la congruență cu sistemul naturii și numai atunci popoarele lumii vor recunoaște meritul Israelului. Așa cum este scris în Cartea Zohar, „Cu această compoziție, care este Cartea Zohar, ei [Israel] vor ieși din exil cu milă”.

Acum este momentul „să redescoperim iubirea națională, care ne-a fost insuflată de când am fost pe pământul nostru ca națiune între națiuni” (Rav Yehuda Ashlag, Naţiunea). Trebuie să decidem din acest moment încolo, să începem să ne tratăm reciproc ca frații – în gânduri, cuvinte și acțiuni.

Să începem să cultivăm principiul garanției reciproce între noi, de facto! De îndată ce vom obține această conexiune, vom vedea cât de puternic ne afectează viața de zi cu zi și cum poate schimba cu adevărat condițiile în bine. În acest fel, vom deveni treptat „ca un singur om cu o singură inimă” și siguranța și viitorul nostru bun vor fi garantate. Atunci națiunea israeliană va fi cu adevărat independentă și va deveni un far de speranță pentru întreaga lume, fapt care va împlini rolul și scopul nostru istoric.

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment/Ask Question→

 

Noul meu articol pe Linkedin “Natura inaugurărilor și discursurilor de unitate”

Discursul de inaugurare al lui Joe Biden a fost despre unitate. El a spus că întregul său suflet constă în „Unirea Americii împreună, unirea poporului nostru și unirea națiunii noastre”. Spectatorii de pe YouTube nu au fost convinși. O oră mai târziu, Biden a semnat o serie de ordine executive, care au inversat total politicile lui Trump.

În urmă cu patru ani, discursul de inaugurare al lui Donald Trump a cerut de asemenea unitate. Dar imediat ce a preluat funcția, a început să „cureţe mlaștina”, așa cum o numea el. Practic, el a făcut tot ce a putut pentru a anula obiectivele și eforturile lui Obama.

Puteți avea o părere despre politică, fiind mai bună pentru America sau mai bună pentru lume, dar dacă unitatea nu este în partea de sus a listei, trebuie să știți că susțineți o politică greșită. Era ideologiilor dominante care dictează politici s-a încheiat. Am devenit prea interconectați în întreaga lume pentru a putea susține o parte sau o ideologie și a-i oprima pe alții. Am devenit un singur corp. Dacă mâna stângă este ocupată cu legarea mâinii drepte, atunci ambele mâini nu pot funcționa și întregul corp nu poate lucra, mânca sau să facă orice altceva. Dar dacă este invers și ambele mâini sunt libere și lucrează împreună, atunci nu există nicio limită pentru ceea ce poate face acel corp.

Globalizarea înseamnă dependență reciprocă. Cu toate acestea înseamnă și sprijin reciproc. Prima se întâmplă în mod natural, deoarece produsele și alimentele sunt produse în mai multe țări, iar lanțurile de producție devin multinaționale. Acestea din urmă pot veni doar prin eforturi conștiente și continue, deoarece tendința noastră naturală este să ne susținem doar pe noi înșine și este nevoie de realizarea și acceptarea interconectărilor noastre, pentru a ne sprijini reciproc de bună voie. Cu toate acestea, astăzi, numai dacă ne sprijinim unii pe alții putem avea o viață decentă pe Pământ.

Gândește-te din nou la mâinile tale. Dacă aveți nevoie să vă scărpinați capul, o mână o poate face în timp ce cealaltă face altceva de care să beneficieze restul corpului, cum ar fi să țineți o ceașcă de cafea. Dacă mâinile se certă, care dintre ele va scărpina și care dintre ele va ține cafeaua, vom rămâne cu mâncărimea și însetaţi la nesfârșit.

În prezent, omenirea și Statele Unite au probleme mai mari decât cafeaua și capul cu mâncărimi. Viața a milioane de oameni este pe muchie de cuţit. Covid-19 se dezlănțuie în toată SUA și în întreaga lume; economia globală este în cădere liberă, iar foametea la nivel mondial este un pericol real și iminent. Certurile asupra locurilor de putere sunt infantile în astfel de momente, totuși exact asta fac liderii noștri din întreaga lume.

Astăzi, o politică potrivită trebuie să cuprindă întreaga națiune, să nu excludă pe nimeni și să făureascăsolidaritatea și sentimentul de camaraderie, ca a fraților de arme. Într-adevăr, suntem în război. Luptăm împotriva virusului; luptăm împotriva foametei și luptăm împotriva sărăciei. Dar, mai presus de toate, luptăm în principal împotriva urii care explodează printre noi. Acesta este adevăratul nostru dușman. Dacă vom putea inversa ura și ne vom da seama de beneficiile pe care fiecare individ le poate aduce umanității, ne-am da seama cât de lipsit de sens este să urâm şi cum ne compromite asta propriile capacități ca societate și ca indivizi și cum ne pune în pericol viitorul.

Unitatea nu va fi construită de politicieni, ci mai degrabă de oamenii obișnuiți. Politica, prin definiție, își propune să împartă. Dacă ar viza unitatea, nu ar mai fi nevoie de atât de mulți politicieni, întrucât toată lumea ar fi unită. Pornindu-ne unul împotriva celuilalt, ei ne împart și ne fac pe fiecare dintre noi să susțină un partid diferit. Drept urmare, le oferim putere, iar ei ne dau mai multă ură unul pentru celălalt, astfel încât să le dăm și mai multă putere. Acesta este motivul pentru care nu ar trebui să ne așteptăm ca politicienii să împace oamenii. Trebuie să rupem singuri acest cerc vicios, să decidem că ura este nedorită aici și să începem să explorăm cum putem lucra împreună pentru a construi o națiune mai unită și o lume mai unită.

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment/Ask Question→