Întrebare: Creatorul poate să fie învăţătorul direct al unei persoane?

Răspuns: Nu. Egoismul nostru şi-ar dori acest lucru, deoarece vrea să primească, să captureze, să reţină, să supună sclaviei. Creatorul poate servi ca un profesor numai prin grup, în interiorul lui. În aceeaşi măsură în care mă unesc cu grupul, intru în el, mă dizolv în el și încep să descopăr în interiorul lui prezenta Creatorului.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 12/31/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Un super efort este o pledoarie și o cerere către Creator în starea în care simt extrema măreție a Creatorului. Se poate întâmpla numai printr-un mare efort și numai pentru câteva secunde. Apoi, efortul se risipește și pregătirea pentru o nouă picătură de efort este din nou cerută.

Acest lucru se întâmplă mai ales într-un grup, în timpul citirii din Cartea Zohar. Am auzit că un student al unui mare Rav poate obține un astfel de efort cam de 300 de ori în timpul citirii din Cartea Zohar. Nu este ușor, se cere o intenție specială, un mediu, auto-dezvoltare, o stare specială, etc. Un astfel de efort cere pregătire anterioară?

Răspuns: Abilitatea de a implementa un astfel de efort este cerută numai după mulți ani de studiu în grup.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Dai totdeauna exemplul unui om care refuză un milion de dolari pentru a fi în conexiune cu Creatorul. În mediul meu, situația este diferită: oamenii care au datorii de milioane de dolari pot cădea într-o stare de îndoială și să-și fixeze privirea în spațiu, dar ei nu vor tânji după Creator.

Ce poți să le spui celor în această situație, în care ar avea toate motivele să se întoarcă spre Creator, dar nu o fac și, în schimb, caută să găsească o soluție „în fundul sticlei”?

Răspuns: Salvarea vine din întoarcerea la Creator, fiindcă El i-a adus în această stare, pentru ca ei să i se adreseze Lui.

Întrebare: Când „Mordehai stătea la poarta Regelui” (Ester 2:21), unde se afla el raportat la Ibur (concepție/procesul nașterii spirituale)?

Răspuns: Mordehai și Ester erau în starea corectată, în Bina, iar toți ceilalți erau în starea necorectată.

Filed under: Intrebare si Raspuns | Add Comment/Ask Question→

 

Este necesar să depăşeşti toată iritarea faţă de un prieten şi să te corectezi, astfel încât să începi să-i iubeşti toate calităţile într-o asemenea măsură, încât să începi să simţi Creatorul în schimb. 1

Din partea a 3-a a lecţiei zilnice de Cabala 4/1/18, Scrierile lui Rabash, „Cel ce sfinţeşte a şaptea (zi) – 2”

1 (Minutul 27:40) https://archive.kbb1.com/events/cu/izyqkFTf?language=ro&sstart=27m34s&send=28m39s&mediaType=video

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Nu suntem capabili să simţim în spiritualitate mai puţin de zece Sefirot, deoarece zece este pragul senzaţiei noastre. După primele nouă atribute, începem să ne simțim existenți, primind, înțelegând și simțind. Şi nu mai înainte de asta.

Este ca o rază de lumina care încă nu a ajuns în creier prin toate canalele, astfel încât creierul să înceapă să reacţioneze şi să ne deseneze o imagine a ceea ce se întâmplă.

Probabil că un semnal a intrat deja în creier, însă încă nu a ajuns la mine, iar eu nu înţeleg, nu simt şi nu reacţionez. Sau dacă nu am auzit bine sunetul care a fost deja provocat, acesta se îndreaptă spre urechile mele. Asta se numeşte primele noua Sefirot.

Din partea a 2-a a lecţiei zilnice de Cabala 3/27/18 Taldmud Eser Sefirot, partea 2

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Principalul principiu Cabalist, care este „Nu este nimeni în afară de El”, rămâne subiectul repetitiv de dezvoltare spirituală, care se construieşte pe revelarea Creatorului.

Creatorul este revelat ca singurul care există, care guvernează şi ca singurul care determină. El este într-o comunicare constantă cu noi, trimiţându-ne tot felul de gânduri şi dorinţe, care pare că se trezesc în noi de nicăieri: dintr-o dată îmi doresc ceva, un gând apare dintr-o dată şi nu înţeleg de unde vine.

Aşadar, prima noastră sarcină este să ne concentrăm pe faptul că „Nu este nimeni în afară de El”, care este sursa tuturor lucrurilor care se petrec cu mine şi în mine.

În al doilea rând, ]n mod practic, acest principiu înseamnă că tot ceea ce fac este făcut de către Creator.

În al treilea rând, dacă cred că eu însumi acţionez, atunci eu mă înşel. Însă exista asemenea stări când pot cere Creatorului să mă lase pe mine să acţionez. Dacă aceste acţiuni sunt direcţionate împotriva naturii mele, împotriva ego-ului meu, atunci eu îi cer Lui să le schimbe cu altele.

Este cererea mea şi nu acţiunea în sine, care în orice caz vine de la El sub influenţa Luminii superioare, care poate să apară printr-o procesare corectă a interacţiunii mele cu mediul.

Se pare că toate sentimentele mele şi tot ceea ce mi se pare că vine din partea mea, de fapt, toate acestea vin numai de la Creator, deşi nu văd acest lucru.

Totuşi, eu pot să mă conectez cu mediul meu şi să primesc de la el asemenea excitaţii pozitive şi negative, în gânduri şi sentimente, în care eu însumi voi începe să generez ceva în plus de ceea face Creatorul prin mine. Iar apoi, aceste acţiuni vor fi ale mele. În aceste acţiuni, gânduri şi dorinţe, eu voi fi eu.

Ce înseamnă „eu”? Când apare o fiinţă umană (Adam)? Se întâmplă atunci când el începe să interacţioneze cu mediul său, în aşa fel încât el ia de la acesta oportunitatea de a lucra împotriva Creatorului. Apoi el capătă puterea şi acţionează. Asta se numeşte c[ „Fiii mei M-au învins”.

Întrebare: Cum ar trebui să asociez procesul vieţii prezente de principiul „Nu este nimeni în afară de El”?

Răspuns: Pentru a face acest lucru, trebuie să te angajezi cu seriozitate în Cabala, deoarece numai Cabala realizează în toate lumile principiul „Nu este nimeni în afară de El”.

Lumina guvernează toate lumile, persoana şi umanitatea, determinând toate acţiunile noastre, întrebările, etc. Aşadar, întreaga înţelepciune a Cabalei se potriveşte practic într-un singur principiu – concluzia că nu există altceva, decât singura forță unificată a naturii.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 11/19/17

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întreaga realitate a fost creată ca rezultat al împrăștierii Luminii care a creat dorința „este din nu este” și apoi a dezvoltat-o. Începând de la Big Bang, dorința s-a înăsprit (s-a accentuat) din ce în ce mai mult și astfel au fost create unde, gaze și materia neînsuflețită (minerală).

Apoi, pe Pământ, au apărut plantele, animalele și omul, cel care a parcurs multe faze de dezvoltare pebtru a putea obține, într-un final, asemănarea cu Creatorul.

Este interesant că Lumina și dorința sunt imprimate în creatură sub două forme: masculină și feminină. Calitățile masculină și feminină, urmând exemplul celor două Parțufim spirituale: Aba (Tata) și Ima (Mama), adică Or Hasadim și Or Hohma, se conectează una cu alta și dau naștere unei noi generații de forme masculin sau feminin.

Conexiunea dintre un bărbat și o femeie este specială, fiindcă, pe de o parte, ei sunt opuși unul altuia iar, pe de altă parte, simt că au scop comun. Scopul spiritual comun îi unește atât de mult, încât acționează împreună și dau naștere la urmași. Din asta este clar de unde provine conceptul de familie și dorința naturală de a trăi în cuplu, de a da naștere și de a-și dezvolta propria continuitate.

Noi suntem cu toții o familie. Nu numai bunici și bunice, tați și mame, cât și copii și așa mai departe, din generație în generație, dar și toți bărbații și toate femeile, în general, sunt o familie, descendenți ai lui Adam și Eva. Este o mare diferență între cele două forme spirituale, bărbatul și femeia.

Ca rezultat al conexiunii noastre, unul cu altul, dăm naștere unui copil numit „suflet”. Când prezentăm această conexiune Creatorului, El îi dă spiritul vieții. În acest suflet, în conexiunea corectă dintre noi, obținem adeziunea cu Creatorul, după cum este scris, „Bărbatul, femeia și Sfințenia (Șhina) dintre ei”.

Cel mai important lucru este să știm că uniunea noastră, unul cu altul, trebuie să fie de dragul construirii unui suflet. Asta înseamnă că fără tovarășii de drum, prietenii, nu putem obține sufletul.

Dacă eu mă conectez cu tovarășul meu de grup prin dorința de primire, atunci dorința de a dărui participă din partea lui și vice-versa, iar dacă din partea lui este dorința de primire, din partea mea este dorința de dăruire. Acționăm totdeauna între noi ca Zahar ve Nekeva (calitatea masculină și calitatea feminină), care există în fiecare creatură.

Cel mai important este faptul că, conexiunea dintre noi trebuie să fie organizată și, ca rezultat, trebuie să dea naștere sufletului. Totdeauna aștept asta de la tovarășul de grup, iar eu să răspund în același fel. Cu fiecare contact, conversație sau muncă comună, construim în fiecare moment sufletele noastre, adică un loc pentru revelarea Creatorului, astfel ca Lumina Superioară să umple dorințele noastre comune de comunicare.

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala din 19/02/2018 – Pregătirea pentru Convenția mondială 2018

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: De ce Cabaliştii au purtat pălării şi haine speciale vreme de mii de ani? Acest lucru era un tribut adus modei?

Răspuns: Această tradiţie a luat naştere în timpurile antice, atunci când oamenii trăiau în Mesopotamia, Israelul şi Egiptul antic, acoperindu-şi capul pentru a se proteja de soare. Şi chiar şi astăzi beduinii îşi acoperă capul ca protecţie împotriva căldurii.

Cât despre Cabalişti, în niciun mod nu se leagă pe ei înşişi, ori realizările lor Cabaliste, de ritualuri externe. Acest lucru nu este necesar nici pentru oameni, nici pentru Creator.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 11/12/17

Filed under: Criza, globalizare, Munca in grup, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întreaga noastră lume, întreaga noastră viaţa este Egiptul, locul exilului. Ne-am născut şi am crescut aici, simţindu-ne într-o realitate greşită, foarte îndepărtată de puterea dăruirii, a iubirii, a sacrificiului de sine, a unităţii, adică de proprietăţile Creatorului.

Studiul Înţelepciunii Cabalei are scopul de a ne stabili o viziune din ce în ce mai corectă a lumii, astfel încât să putem vedea că în lume există doar un singur om.

Toată lumea trebuie să se vadă ca fiind acest om. Dacă încorporează toată umanitatea în el, mulţumită unităţii şi iubirii şi a diferitelor corecţii pe care trebuie să le facă asupra lui, atunci el va vedea, cu adevărat, că în lume există doar un singur om.

Între timp, noi descoperim în lume o mulţime de forţe, care sunt în contradicţie şi care se opun una faţă cealaltă. Trebuie să le ataşăm pe toate unei singure surse, unei singure dorinţe, unei singure forţe şi că, pe lângă aceasta, nu este nimic altceva. În acest mod, noi vom ajunge gradual la concluzia că numai anularea de sine este singură acţiune pe care trebuie să o facem în fiecare moment, eliminând toate ”forţele” care vin de la mine, de la alţii, de la toţi ceilalţi, astfel încât să rămână o singură forţă superioară care domină în mod complet totul.

Aceasta este starea care ne pune în fata Creatorului, de partea Lui, pentru a adera la El şi pentru a fi inclus în El.

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 3/27/18, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Când studiază Cabala, omul trebuie să lupte nu numai să devină mai înțelept, prin primirea de noi cunoștințe ci, mult mai important, să-și schimbe sentimentele astfel încât inima lui să se schimbe și să se mărească. Inima învață să simtă un fenomen mai înalt, inaccesibil nouă azi, acțiunile de dăruire și uniune. Acestea sunt deasupra rațiunii.

În Cabala există conceptul de „credință deasupra rațiunii”. Cunoașterea este cea care corespunde rațiunii. Pe măsura înțelegerii mele, sunt capabil să dau, știind că prn asta primesc un bine. Vin la magazin și dau bani în schimbul unor bunuri. Nu este nicio problemă cu asta.

Dar, în lumea noastră nu există nicio credință deasupra rațiunii. De unde pot eu să iau forță în plus pentru a dărui deasupra rațiunii? Pe măsura înțelegerii mele, sunt gata să plătesc doi dolari pentru o ceașcă de cafea dar, mi se cere să plătesc douăzeci de dolari în loc de doi pentru vreo cauză bună. De unde iau puterea de a da optsprezece dolari în plus?

Acea forță care îmi dă mie posibilitatea să fac o muncă în plus, să fac efort în plus și să-mi sacrific egoismul se numește „credință”. Pentru ea trebuie noi să luptăm. Numai în acest fel, în funcție de cât de mult dau eu cu adevărat, poate fi ea măsurată. Și asta nu vine din calculele mele rezonabile, ci din dorința de a da Gazdei mele.

Cu alte cuvinte, sunt gata să dau deasupra calculelor mele făcute în funție de cât de mult primesc de la El și, sunt gata să-L recompensez dar, complet neegoist. Asta este ceea ce a fost numit „devotamentul sufletului”, când sunt gata să-i dau Lui întreaga lume, chiar dacă nu primesc nimic de la El.

Din partea a doua a Lecției Zilnice de Cabala 21/03/2018, Talmudul celor zece Sfirot

 

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→