Nu poate exista diferenţă între noi în timpul congresului: grupul de tineri, grupul de vârstnici sau chiar o persoană care studiază singură. Un congres este o stare specială care asigură spargerea barierelor dintre noi: limitele grupului de zece şi alte forme de bariere, pentru a deveni un singur grup.

Ar trebui să simţiţi apropierea pe care o simţiţi în grupul vostru de zece, cu privire la toţi cei care participă la congres. Ar trebui să aveţi aceeaşi atitudine, întrucât nu vă veţi elibera din limita de zece, dar de fapt, toate aceste mii de persoane au devenit grupul de zece. Încercaţi să vă identificaţi cu ele în acest mod, dacă puteţi să o faceţi sau nu! Dacă nu puteţi, aceasta înseamnă că grupul vostru de zece este încă departe de starea spirituală.

Dacă o persoană se topeşte şi dispare în grupul de zece, atunci ea nu face nicio diferenţă dacă sunt zece persoane, o mie sau şapte miliarde. Lucrul principal este să se piardă pe sine pentru a găsi forţa dăruirii şi a găsi Creatorul. „Slava Regelui este în mulţime”, deci, se dovedeşte că, dacă noi suntem un grup distinct de zece, părem lipsiţi de ceva, din moment ce nu putem fi mai puternic impresionaţi de un număr mai mare de persoane. Dacă toată lumea dintr-o mulţime de o mie spune o jumătate de cuvânt, va face o impresie bună, dar un grup de zece este important deoarece, în acest grup, pot urmări reacţiile, conexiunea dintre noi şi autocritica mea.

Grupul de zece este foarte dinamic şi pot să-i răspund foarte rapid. Dar, mă aştept să simt că noi toţi suntem un grup de zece în timpul congresului, astfel că toată lumea are o influenţă asupra mea şi pot simţi aceste vibraţii. Sper că asta va muta „măgarul” meu şi îl va forţa să urmeze proprietarul său, trimiţăndu-l spre o nouă stare a minţii şi inimii.

Aceasta trebuie să fie munca noastră în timpul congresului, în raport cu munca într-un grup de zece. Întregul congres ar trebui să devină un grup de zece. Grupurile de tineri trebuie să fie integrate în toată lumea şi toate frontierele trebuie să dispară. Ei trebuie să înveţe despre alţii cât mai mult posibil şi să se amestece cu oamenii pe care nu-i cunosc. Esenţial este să fie impresionaţi de alţii cât mai mult posibil.

Dintr-o dată, încep să recunosc şi să simt măreţia prietenilor la care nu mă gândeam înainte. Este foarte uşor să fiu impresionat de oamenii care sunt mai departe, întrucât impresiile sunt dublate de distanţă şi creează o senzaţie extrem de puternică. Prin urmare, grupurile de tineri trebuie să piardă, în totalitate, concentraţia lor în masa generală, pentru a se dispersa în direcţii diferite şi a păstra o distanţă fizică, unul de alul.

Acesta este sensul congresului, să obţinem un astfel de amestec, încât nimeni nu să nu rămână cu oamenii care sunt, deja, apropiaţi de el şi toţi vor fi încorporaţi în toată lumea, acceptând pe toată lumea ca pe grupul lor de zece. Sperăm că vom reuşi şi vom realiza o mare conexiune puternică.

 

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 28.05.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Grupul de zece, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul | Add Comment/Ask Question→

 

Baal HaSulam, Arvut (Garanţia mutuală), articolul 25: …referitor la motivul pentru care Tora nu a fost dată părinţilor noştri, deoarece porunca de „A iubi aproapele ca pe tine însuţi”, care este axa în jurul căreia gravitează întreaga Tora, şi aceasta, în ciuda tuturor poruncilor care o înconjoară pentru a o clarifica şi interpreta, nu poate fi observată de către un individ, ci numai prin acordul unei naţiuni întregi.

Şi de aceea, a fost nevoie să aşteptăm ieşirea din Egipt, pentru a deveni demni de a o observa şi apoi, fiecare dintre membrii naţiunii a fost întrebat dacă acceptă să ia asupra lui această poruncă. Şi doar când toţi vor accepta, Tora le va fi dată. Nu pot ajunge la ceva într-un grup de zece, dacă ceilalţi prieteni nu mă susţin şi nu cooperează cu mine. De fapt, trebuie să fim precum „un singur om cu o singură inimă”. Eforturile mele personale vor fi ineficace dacă ceilalţi nu participă la eforturi.

Poate părea un mare obstacol, dar de fapt, nu este un obstacol. Dacă nu pot să mă integrez într-un cadru numit „grup de zece corectat”, asta înseamnă că nu am atins, încă, corecţia mea personală şi nu am devenit cel care dăruieşte, care aderă la Creator, cel puţin într-o anumită măsură.

Percepţia realităţii spirituale funcţionează deja, aici. Nu ar trebui să văd nimic la exterior ca un factor extern. Modelul de zece este în mine, ca o replică a lumii mele interioare, ce este destinată numai a-mi permite să lucrez cu atributele care par a fi în exterior, în prieteni. Aceasta mă ajută să mă apropii de corecţie de o manieră mai practică. Creatorul nu este revelat creaturii în mod individual, ci numai în grupul de zece. Aceasta corespunde structurii naţiunii şi lumii întregi. Prin urmare, trebuie să lucrez asupra întregii dimensiuni a realităţii.

Deoarece toate acestea sunt eu. Eu văd atributele mele interne în exterior, precum o radiografie, în natura mineral, vegetal şi animal şi în om. Ca şi cum totul se transmite de la mine în exterior. Deci, trebuie să văd cum toţi ceilalţi avansează spre corecţie şi în ce punct trebuie să ajut pentru a avansa fiecare parte care este exterioară mie. Într-un loc prezint educaţia integrală şi în altul, prezint materialul introductiv de educaţie integrală.

Cu toate acestea, într-un mod sau altul, totul vine de la mine, de la aceeaşi sursă, spre o singură direcţie, spre o educaţie integrală reală, şi dincolo de cercurile interne, ceea ce înseamnă dorinţele care sunt mai aproape de punctul meu din inimă. Aici, pot participa la înţelepciunea Cabala şi pot munci în grupul de zece, ceea ce înseamnă într-un mediu mai aproape de scânteia spirituală în punctul meu din inimă.

Astfel trebuie să văd imaginea de ansamblu. Graţie acestei percepţii, înţeleg că, dacă limitez percepţia mea şi nu mă îngrijorez de lumea întreagă, aceasta nu va duce la nimic. Totuşi, o persoană avansează pe această cale prin Lumina care Reformează, care o ajută treptat să perceapă lucrurile în mod corect. Deci, trebuie să facem ceea ce suntem obligaţi să facem, şi, în cele din urmă, ne vom schimba. Lumina va veni să ne ilumineze şi atunci, o să văd şi o să înţeleg că abordarea şi percepţia mea vor deveni integrale.

Lumina îmi va permite să văd şi să înţeleg ce este dăruirea, o voi accepta şi continua.

 

A doua parte a Cursului zilnic de Cabala, 23.05.2013, Garanţia mutuală

Filed under: Garantia reciproca, Grupul de zece, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie, Similaritatea mea cu Creatorul | Add Comment/Ask Question→

 

Rabash, „nevoia iubirii de prieteni”: Prin urmare, trebuie să ne agăţăm de grup…Există o putere specială în adeziunea cu prietenii. Deoarece opiniile şi gândurile trec de la unul la altul prin legătura dintre ei, fiecare se amestecă în puterea celuilalt şi prin asta, fiecare persoană din grup are puterea întregului grup.

În viaţa corporală, o persoană este atrasă în mod inconştient de societate, deoarece înclinaţia rea o îndeamnă să caute un mai mare succes şi profit şi cel mai mare succes este de a se afirma în ochii celorlalţi. Prin urmare, o persoană examinează constant ce consideră cei din jur ca bun sau rău şi ce este important pentru ei. În consecinţă, ea stabileşte parametrii şi determină atitudinea sa faţă de tot ceea ce se întâmplă.

Ea nici măcar nu este conştientă, dar opinia sa este bazată, în întregime, pe ceea ce apreciază societatea şi, fără asta, persoana rămâne un animal.

Singura posibilitatea de a obţine valorile societăţii este aceea de a se supune ei.

În plus, ea trebuie să se ridice deasupra prietenilor, pentru a le dărui acestora măreţia obiectivului şi a înălţa spiritele lor.

În aceste două moduri de a-i trata pe ceilalţi, de jos şi de sus, o persoană primeşte puterea care-i lipseşte. Puterile care sosesc la ea nu sunt egoiste, ego-ul său nu a crescut ca în această lume, unde, graţie societăţii, o persoană primeşte o forţă egoistă care este de zece ori mai mare decât simpla sa forţă egoistă.

Aici, ea acceptă şi se anulează, dorind să stabilească relaţii corecte şi să transmită bucurie şi măreţia obiectivului astfel că toată lumea, inclusiv ea însăși, se va conforma şi o va accepta prin „credinţa deasupra raţiunii”, indiferent ce se întâmplă. Prin urmare, ea nu va accepta numai forţa mai mare decât cea pe care o avea înainte, ci şi o forţă total diferită, forţa dăruirii.

Graţie eforturilor sale, ea primeşte forţa dăruirii de la Lumina Superioară. Dacă există un grup de zece (Minyan) atunci, prin el, fiecare primeşte forţa dăruirii de la sursa de dăruire de Sus. Astfel, o persoană primeşte o forţă care este de zece ori mai mare şi este corectată, cu ajutorul căreia poate avansa.

Aceasta este prima etapă pe calea spirituală şi o persoană trebuie, constant, să se examineze pentru a ştii dacă se conformează cu adevărat înaintea grupului. Este, probabil ego-ul său vorbind din interiorul înşelător în manieră diferită. Ar trebui să încerce să învingă acest şarpe viclean care-l împiedică să se încorporeze în grup.

Acest prim nivel este cel mai dificil şi înţelepţii spun că „o mie intră dar unul singur iese la Lumină”. Trebuie să ținem cont de faptul că „şcoala” noastră este destinată indivizilor unici. Testul este numai într-un grup de zece. Dacă nu privim la toată lumea, noi şi prietenii prin grupul de zece, suntem în eroare.

O persoană poate face dintr-un grup, comitet oarecare sau departament, dar dacă ea nu funcţionează într-un grup de zece, nu poate să vadă nimic, cu excepția ego-ului său.

 

Pregătirea cursului zilnic de Cabala, 30.05.2013

 

Filed under: Grupul de zece, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Locuiesc în Peru. Este vorba despre o ţară mare. În capitala Lima sunt în jur de opt milioane de persoane, dar nu am reuşit sa construim un grup. De ce?

Răspuns: Înţeleg şi simt foarte bine durerea voastră, dar ideea este că există un program mai mare şi nu putem înţelege pentru ce este realizat exact în acest mod. Aşa cum noi nu am ajuns la rădăcină, aşa cum nu vedem ansamblul sistemului, întregul suflet, unde fiecare se găseşte şi de ce are nevoie pentru a experimenta această soartă sau alta, până atunci, nu înţelegem şi nu justificăm Creatorul. Vom avea mereu pretenţii în ceea ce-L priveşte.

Eu diseminez înţelepciunea Cabala din 1983. Atunci, am scris primele trei cărţi, în urmă cu treizeci de ani. Şi am început să studiez şase sau şapte ani înainte. În anii care au urmat, s-a depus o muncă excelentă făcută în întreaga lume. Numeroase grupuri au investit eforturi considerabile în crearea şi distribuirea materialelor printr-o varietate de canale.

Cu toate acestea, rezultatele sunt mult prea mici. Vedem că puţini au o dorinţă de a atinge adevărul. Nu vor exista mulţi oameni de acest gen. În acest mod este construită lumea. Aceşti oameni speciali sunt o minoritate şi nu ar trebui să fie astfel deoarece tot restul îi vor urma. La ora actuală, noi – câteva sute de mii de persoane în întreaga lume – ne pregătim corect. Lumea se va trezi şi ne va urma. În principiu, un păstor este suficient pentru toţi, pentru ca obiectivul să fie atins. Prin urmare, este interzis să judecăm în funcţie de cantitate, deoarece spiritualitatea este construită pe calitate şi o persoană poate fi echivalentă nu doar cu milioane, ci cu miliarde de persoane.

Astfel, continuaţi să investiţi efort. Alăturaţi-vă grupului american de pe internet şi, în cele din urmă, vom vedea că sosiţi la congrese împreună cu multe alte persoane. Esenţial aici este să nu ne plângem. Noi nu vedem ansamblul „planului”, nu suntem conştienţi de ansamblul programului. Este necesar să acceptăm rezultatul aşa cum este şi să acţionăm independent de circumstanţe. Chiar şi atunci când simt vid în jurul meu, trebuie să mă întorc spre lumea întreagă, ca şi cum toată lumea ascultă de mine.

Mai precis, mă conduc, mă întorc spre toată lumea, ca şi cum cele şapte miliarde mă ascultă, doresc să înţeleagă şi să descopere, să absoarbă fiecare cuvânt. Este datoria mea, şi câţi vor fi treziţi de Creator şi în ce măsură, este treaba Lui. Eu recomand această abordare pentru toate persoanele implicate în diseminare. Atunci eu sunt „pur”, Creatorul stabileşte momentul în care lumea se trezeşte şi accept asta cu calm.

Congresul New Jersey, 10.05.2013, Lecţia 1

 

Filed under: Diseminarea Cabalei, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Dacă toată lumea din grupul de zece doreşte să se anuleze, de ce ajung la un sentiment de ură?

Răspuns: Dacă toată lumea se anulează, începem să urcăm şi apoi ne este adăugat un ego suplimentar. Să presupunem că suntem împreună, după ce am atins o oarecare conexiune şi graţie acesteia, toată lumea primeşte puterea de a se anula înaintea prietenilor.

În cercul precedent, eram toţi egali şi, ca rezultat al muncii noastre comune, noi am ridicat şi am realizat un nou cerc, în care am devenit toţi mai mari şi mai importanţi decât eram înainte. Fiecare dintre noi pare că rămâne în acelaşi loc, dar ridică întregul cerc şi îl priveşte de jos.

Toţi prietenii sunt deasupra şi eu singur am rămas jos. Astfel, toată lumea vede grupul deasupra lui. Noi suntem cu toţii anulaţi în faţa celorlalţi şi astfel, am primit o mare putere colectivă. Noi ne-am ridicat şi corectat pe noi înşine. Aceasta înseamnă că am atins auto-anularea totală în această nouă stare, dar cum putem continua să creştem ? Aici, fiecare dintre noi primeşte un ego suplimentar astfel că putem să creştem, ca un embrion la care se adaugă carne şi această carne trebuie să prindă o formă. Embrionul primeşte din sângele mamei sale care se încheagă şi se transformă în trupul care se dezvoltă.

Acest ego adiţional generează ură în noi şi noi o resimţim în fiecare nivel. Dacă noi creştem şi ne anulăm, suntem gata să urcăm la nivelul următor şi apoi, primim o dorinţă suplimentară şi necorectată de primire de la spargere. Am fost la nivelul rădăcină Aviut (grosime) dar, în noua stare, avem nevoie deja de Aviut de la prima fază. Din moment ce avem nevoie să primim această diferenţă dintre niveluri, ego-ul suplimentar este revelat ca ură. Aceasta ne ajută, de fapt, să creştem.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 25.05.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Grupul de zece, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Ar trebui să începem pregătirea acum, pentru a deveni un grup de zece la Congres?

Răspuns: Este imposibil să realizezi ceva serios fără pregătire. Dacă succesul a sosit fără pregătire, atunci el a fost dat de Sus: ai fost împins şi ai fugit în faţă şi ai făcut ce trebuia să faci. Acest succes nu a fost adăugat la creditul tău. Întregul progres serios a celui inferior are loc datorită pregătirii şi este determinat de mărimea sa. Acţiunea care mi-a luat zece secunde pentru finalizare ar putea să-mi ia zece ani de pregătire. Această pregătire va permite determinarea forţei acţiunii.

Deci, trebuie să ne gândim la pregătire. Continuăm să muncim în grupul de zece, să ne pregătim pentru Congres: un singur mare grup de zece. Altfel, vă veţi regăsi la Congres într-o mulţime de o mie şi veţi părăsi doar limitele grupului vostru de zece. Dar, aveţi nevoie să vă integraţi la Congres cu grupul vostru de zece şi să vedeţi pe toată lumea ca un grup de zece.

Nu ar trebui să mergi dincolo de limitele cercului, dar la Congres, toată lumea este inclusă în cerc. Locul şi toate persoanele sunt limitele cercului nostru. Apoi, veţi lucra asupra modului de conectare în mediul virtual cu alte grupuri, astfel că distanţa nu-i separă. Apoi, vom lucra, deoarece timpul nu ne desparte. Vom începe să comunicăm cu cabaliştii care trăiesc, în orice moment, deoarece nu este timp! Înţelegem cum  este posibil să nu existe distanţe, pentru că reuşim, practic, să ne conectăm în orice punct din lume.

Dar timpul nu există. Chiar şi lumea noastră ne apropie de frontiera dincolo de care nu există timp. Trebuie să muncim pentru a face ca noţiunile timp, spaţiu şi mişcare să dispară.

 

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 28.05.2013, Scrierile lui Rabash

 

Filed under: Congrese, Grupul de zece, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

După ce aţi început să lucraţi în grupul de zece, puteţi să vă gândiţi la grupul mare prin al vostru „zece”. Zece este acum celula prin care vă conectaţi la lume, fie vorbind cu soţia, fie cu şeful. Fiecare acţiune pe care o faceţi, o faceţi prin acest grup, sunteţi îmbrăcaţi în el.

Un grup de zece nu reprezintă corpuri fizice, ci principiile pe care le clarificăm şi le îndeplinim împreună. Puţin câte puţin, începeţi să simţiţi că această formaţiune invizibilă, aerisită, devine mai clară, se conectează la formele relaţiilor vostre şi ia greutate, formă, stabilitate şi o existenţă reală, tangibilă.

Acum, în relaţiile dintre voi, simţiţi numai lucrurile despre care aţi citit sau auzit înainte. Aceasta devine deja, o realitate. Un grup de zece este o imagine perceptibilă, materializată prin unitatea voastră, precum o familie. De fapt, ce este o familie ? Există o femeie care locuieşte cu mine şi există mai mulţi copii ce locuiesc în aceeaşi casă. Cu toate acestea, o familie nu reprezintă oameni izolaţi, ci reprezintă ceva care este un tot: relaţiile noastre, dependenţa noastră unii de alţii, dăruirea reciprocă şi preocuparea. Acesta este un sistem numit „familie”.

Nu mă îngrijorez cu privire la cineva personal, ci cu privire la bunăstarea întregii familii. Este sentimentul pe care ar trebui să-l am privind grupul de zece, astfel că ar trebui să abordez fiecare discernământ şi sentiment prin acesta. Altfel, nu voi putea niciodată să văd lumea de Sus. Trebuie să încep să privesc totul prin această lentilă de focalizare, prin reglarea deschiderii. Ea limitează vederea mea şi privesc totul prin ea, prin această deschidere foarte îngustă.

Dacă privesc printr-o mică gaură în loc să utilizez ochelari, voi vedea clar, ca prin ochelari, deoarece ochelarii limitează şi concentrază raza de lumină. De aceea, această deschidere foarte îngustă îmi permite să văd la fel de bine ca şi cum aş avea ochelari puternici. Putem privi prin grup în acelaşi mod. Dacă nu priviţi prin grup, nu veţi vedea lumea.

 

Partea a doua a Cursului zilnic de Cabala, 20.05.2013, Cartea Zohar – Introducere

ci, num8�ii
�w�x�rem Lumina care Reformează.

 

În cele din urmă, totul este unit într-o singură acţiune.

 

Partea a treia a Cursului zilnic de Cabala, 29.05.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Grupul de zece, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Iubirea s-a transformat într-un concept steril, lipsit de sensul real. Reflectând la asta, ne întoarcem de la esenţa sa profundă, care este diametral opusă examinării banale. De fapt, noi vorbim despre întreaga creaţie, toate lumile, întreaga realitate, cum să aliniem toate forţele opuse în mod corect. Cu toate acestea, astăzi, acest cuvânt neagă complet o atitudine serioasă.

De fapt, dragostea este puterea unităţii. Nu o confundaţi cu sentimentele şi asocierile pe care lumea noastră egoistă le declanşează. Aici, noi „iubim” ce ne place, ne umple, dar adevărata dragoste este esenţa unui parteneriat între Creator şi creatură, între părţile opuse, între „plus” şi „minus” pentru diferite niveluri din natură: mineral, vegetal, animal şi uman.

Iubirea este o forţă particulară de ordin superior, care uneşte pozitivul de negativ. Este spus că „acoperă toate păcatele”, adică diferenţele dintre contrarii. Este al treilea factor care le uneşte într-unul singur. Este vorba despre linia mediană care ne-a fost dată de Sus. Este forţa Creatorului care nu aparţine nici lui „plus”, nici lui „minus”.

Este în această lumină de care avem nevoie pentru a interpreta faimosul principiu al iubirii pentru ceilalţi ca iubirea de sine. Noi şi ceilalţi suntem opuşi şi, de aceea noi avem nevoie de a treia forţă care ne conectează. Asta e atunci când începem să ne iubim unul pe altul ca pe noi înşine. În plus, acest principiu apare ca o datorie de a revela Creatorul, de a adera la El. La urma urmei, pentru a depăşi ura pentru ceilalţi, trebuie să apelez la Creator pentru Lumina care Reformează, astfel că El devine un partener, mărturia conexiunii mele cu ceilalţi, întărită şi garantată.

Astfel, într-o primă etapă, aderarea la Creator este mijlocul nostru pentru unitate şi atunci, înţelegem că toate rupturile dintre noi sunt proiectate numai pentru a revela Creatorul şi a adera la El. În plus, noi aderăm la El pe baza nici pozitiv, nici negativ, ci pe baza mijlocului dintre ele. De aceea este necesar să căutăm centrul grupului de zece, grupul cuiva şi aici, numai aici, să cerem Lumina care Reformează.

În cele din urmă, totul este unit într-o singură acţiune.

 

Partea a treia a Cursului zilnic de Cabala, 29.05.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Iubire, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

„Naţiunea Israel” este o reuniune de oameni în care ard scânteile spirituale. Cel care are această scânteie simte o nevoie incontrolabilă să urce. Scânteia aprinsă într-o persoană o trage spre revelarea esenţei şi atunci, ea este numită „Israel” ceea ce înseamnă Yashar El (direct spre Creator).

Scânteia sau punctul din inimă (•) conectează o persoană la Lumina care Reformează. Această persoană poate să atragă, să cheme Lumina şi deci, să fie corectată; întrucât fără scânteie, această corecţie este imposibilă. În plus, prin conexiunea dintre punctele din inimă, acestea le pot trezi pe acelea în care punctele din inimă nu au fost încă aprinse.

În general, scânteia, ceea ce înseamnă forţa de dăruire, este aprinsă în ego-ul nostru, dorinţa spartă care este forţa de recepţie. Dacă eu corectez această dorinţă, atunci ea devine un mare punct din inimă, ceea ce înseamnă Israel, un vas de dăruire, în ceea ce priveşte toate naţiunile lumii, care sunt vasele de recepţie.

Astfel, Israel este partea corectată a vasului general şi numai prin ea, Lumina Înconjurătoare specială poate fi transmisă la toate naţiunile lumii. Lumina soseşte de o manieră diferită la dorinţele care nu au scânteie, prin „vasele de transmisie” care le pregătesc şi le organizează şi introduc educaţia integrală pentru ele şi în general, funcţionează pentru a îmbunătăţi viaţa lor pământească.

Doar Israel poate îndeplini această misiune şi doar Israel poate face să treacă Lumina. Israel este legătura dintre Creator şi naţiunile lumii.

De aceea noi suntem în această lume, deoarece aici noi găsim o astfel de legătură între vase diferite. În ceea ce privesc motivaţia negativă şi imboldul, Creatorul le furnizează sub forma crizei mondiale actuale.

Din partea a treia a Cursului zilnic de Cabala, 26.05.2013, Scrierile lui Baal HaSulam, „Garanţia reciprocă”

 

Filed under: Israel, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Care este motivaţia integrală care ne va conduce la relaţiile corectate dintre noi ?

Răspuns: Motivaţia completă este foarte simplă, Pentru a ieşi din criza generală universală, trebuie să devenim precum reţeaua integrală care ne controlează. De aceea, în timp, această motivaţie devine tot mai evidentă în toate. Vedem ce se întămplâ în Europa, America de Nord. Şi aceasta se extinde, mai departe, în Rusia, China, Japonia, ca o epidemie, numită criza universală şi nimeni nu ştie unde ne va duce.

De aceea, incompatibilitatea cu sistemul integral ne poate conduce la consecinţe teribile, dacă nu înţelegem că singura noastră sarcină este de a deveni egali, asemănători cu el.

Kab.tv, „Înţelepciunea mulţimii”, 06.05.2013

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→