La Stirile ( de la Boston Globe) „ O adunare de varf a liderilor Europeni a esuat vineri, in mijlocul unor neintelegeri privind noul buget pentru Uniunea Europeana, avand ca impact o viitoare lovitura pentru un grup de 27 de natiuni care deja se luptau pentru a stapani criza datoriilor, nemultumirile sociale alimentate de somajul in crestere, plus dubii privind viabilitate pe termen lung a monedei euro curente.

„Liderii au abandonat eforturile de a fixa un aspect al bugetului de un miliard de euro pe termen lung, invocand o noua runda de discutii la inceputul anului viitor in vederea stabilirii unei intelegeri.

„Primul ministru David Cameron al Marii Britanii, alaturi de liderii Olandei, Suediei si alte cateva tari au avansat propuneri explozive care au lasat nemodificata, in cheltuiala, masina administrativa a uniunii.

„Aceasta, a spus el la o conferinta de stiri, demonstreaza ca „Bruxelles continua sa existe ca si cum ar fi intr-un univers paralel,”facand referire la cartierul general al institutiilor uniunii.

„Refuzul de a balansa costurile birocratice, care insumeaza aproape 6 procente din costul total, este o insulta la adresa platitorilor de taxe europeni, cand guvernele fac cheltuieli imense, a spus Cameron.

Impasul, de dupa 2 zile de negocieri a fost al doilea esec din Bruxelles in aceasta saptamana. …

„Bugetul care care inglobeaza in jur de 168$ miliarde pe an, merge in mare parte catre a subventiona fermierii si a alimenta proiectele regionale in tarile membre sarace; politici care initial erau intentionate in a lega Europa impreuna si a stopa discorida economica si care in trecut au alimentat antagonismul si au condus la razboaie sangeroase.

„Graful German, CEO OAO, Sberbank ( Rusia): „In forma sa curenta, Uniunea Europeana Monetara nu are viitor; pe termen lung, zona euro cu toate tarile sale nu poate fi salvata.”

Sursa: http://www.ng.ru/world/2012-11-26/6_es.html

Comentariul meu: Toata lumea intelege ca UE nu poate fi salvata si, de asemenea, nimeni nu intelege ce e de facut! Inca, nu este prea tarziu a se implementa educatia integrala si a pregati societatea sa integreze multele sale aspecte; altfel se va avansa catre razboi.

 

 

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala | Add Comment/Ask Question→

 

Israel este un grad inalt. Orice persoana care s-a separat pe sine de interesele materiale si este pe directia adeziunii cu Creatorul, cu forta daruirii conform legii echivalentei formei, si dedica orice moment pentru asta, este numit Yashar-EL (direct la Creator),Israel.

Unul din stadiile acestui drum este sa faci un pact, cand o persoana  integreaza in sine pe altii,  altii care, de asemenea, se numescIsrael. Candva ei au fost uniti, dar dorinta de a se delecta pe sine, inclinatia rea, a patruns intre ei si i-a separat. Iar acum, in ciuda faptului ca ei au revelat asta, ei lucreaza la aceasta conexiune tot timpul pentru a o dobandi si pentru a furniza Creatorului vasele pentru receptia placerii.

Scopul creatiei este de a incanta fiintele create. Asta e actiunea din partea Creatorului, asa ca de ce a fost data ca  o sarcina a creatiei? Deoarece creatia trebuie sa se aduca ea insasi la o asemenea stare de a-I da Creatorului oportunitatea de a darui placearea. Munca noastra este de a descoperi acest vas de primire a placerii. Iar placearea este de a-I da Creatorului oportunitatea de a darui.

Dupa cum este spus despre miracolul petrecut la Muntele Sinai: “Astazi ne-am adunat cu totii aici,”adica, de azi inainte primim abilitatea de a ne conecta si de a fi merituosi sa ne invesmantam in forta superioara. Iar acum suntem numiti oameni alesi; acest vas general este numit poporul luiIsrael. Iar El care umple acest vas conform legii echivalentei formei va fi numit Creatorul nostru.

De aceea exista o conditie:”Astazi, ne-am adunat cu totii aici,”adica ne-am strans cu totii ca sa devenim ca unul – un vas comun in vederea realizarii scopului creatiei, sa beneficieze fiinta creata.

Este spus:  Si oamenii au stat la poalele muntelui,” adica au imprastiat toate dubiile, ( Har– munte, Irurim– dubii) ca sa atinga unitatea. Trebuie sa aveam grija de conexiunea noastra comuna astfel incat nici unul de-al nostru sa uite de ea.

Adevarata garantie reciproca e necesara pentru asta. Asta e ceea ce ne lipseste, si tot asta e motivul pentru care nu am reusit deocamdata in construirea vasului comun. Din cauza lipsei reciproce de participare, ingrijorarea ca fiecare prieten e preocupat de conectarea tuturor intr-unul, astfel incat, noi “ne-am adunat TOTI aici!”

Din Pregatirea pentru Lectia Zilnica 3.12.2012

 

 

 

Filed under: Garantia reciproca, Israel, Lectia zilnica, Munca in grup | Add Comment/Ask Question→

 

Intrebare: Ai afirmat ca fiind naivi ne ajuta foarte mult. In acelasi timp studiul cabalei ne largeste mintile la un million de grade. Cum putem conecta aceasta contradictie?

Raspuns: Naivitatea nu consta in a deveni mai inteligent si a-i depasi pe toti in intelegerea lumii, a universului si a guvernarii superioare. In aceasta privinta noi suntem deasupra lumii, dare eu nu vorbesc despre asta.

Prin “naivitate” sugerez sinceritate. Am fixat un scop spiritual inainte mea si nimic nu ma poate devia de la aceasta cale. Merg mai departe si asta e lucrul cel mai important pentru mine. Invoc caracterul direct pe aceasta cale a naivitatii.

Din Lectie Virtuala 20.11.2012

 

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

 

Prin descoperirea lumii superioare, noi incepem sa intelegem despre ce au scris cabalistii. Toate textele pe care le studiem devin clare. Ele sunt intelese de noi ca un fel de nuvela incredibila plina de sentimente minunate si atingeri inalte, o mare revelatie a Lumii Infinitului ( Ein Sof). Dobandim senzatii si un intelect de un miliard de ori mai mari decat ceea ce avem astazi. De aceea incepem sa simtim lumea superioara. Lumea noastra, nici nu exista in raport cu starile superioare.

Pe de o parte, nu exista alta posibilitate de a atinge scopul creatiei decat prin studiul intelepciunii Kabbalah.

Pe de alta parte, nu exista conditii anterioare pentru a putea studia aceasta intelepciune. De aceea orice o poate studia indiferent de educatia anterioara, de caracter sau origine.

Nu conteaza nimic din toate astea, incluzand cunoasterea limbii ebraice.

In principiu aceasta intelepciune atinge o persoana la un asemenea nivel incat tot ceea ce e necesar sa faca e sa invite actiunile sale asupra lui. Asta inseamna ca intelepciunea insasi se afla in Lumina Superioara. Te atinge pe o anumita frecventa. Functioneaza si te influenteaza. Tu trebuie sa te plasezi sub actiunea si influenta ei iar apoi va crea in tine deficientele necesare. Va incepe sa umple aceste locuri vacante cu senzatii si intelect.

De aceea, toate caracteristicile corporale pe care le avem in prezent nu conteaza catusi de putin. Poti fi o persoana isteata si inzestrata, in Kabbalah, nu te va ajuta.

In intelepciunea cabala un singur lucru te va ajuta, iar asta e naivitatea, cand te indrepti direct la scop si nu faci nici un alt fel de calcul. Asta e primul lucru pentru mine, iar restul e secundar. Daca esti directionat pe acest sens, vei atinge scopul.

 

Lectie Virtuala 25.11.2012

 

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Opinie: ( Steen Jakobsen ) “Steen Jakobsen, resposabil economist al Bancii Saxo, specialist in afacere si investitie online, a specificat ca mintea umana nu accepta schimbarile cu usurinta.

„Suntem programati sa cautam siguranta, sa ramanem in banca noastra si sa evitam confruntarile – esentialmente, sa evitam de obicei orice schimbare in gandire sau actiune. Acesta, e  in mod particular cazul la nivel politic si social si nu doar pentru individ. Aceasta mentalitate e aceea care ne opreste de a ne angaja cu indrazneala intr-o alta directie chiar si atunci cand lucrurile au mers prost.

„Orice guvern va porni intotdeauna prin a nega criza – negarea-  vor pretinde ca este temporara, si ca  se datoreaza factorilor externi … Un an doi mai tarziu e ceva mai stabila, dar este totusi criza, pentru ca miscarea fundamentala nu a fost alterata de vreo schimbare structurala reala… Dar in cele din urma, suferinta provocata de neschimbarea mijloacelor noastre devina atat de mare, si nu avem alta alegere decat sa mergem in alta directie. …

„Cel putin jumatate din efortul de a iesi din criza reprezinta o schimbare a mintii – ceea ce un economist cu conduita ar putea numi depasirea pretului vechilor moduri de gandire. De indata ce majoritatea va depasi bariera mentala de a admite ca e necesara o schimbare reala, apoi rezolvarea crizei devine relativ simpla – si chiar revigoranta.”

Comentariul meu:  O criza se manifesta in minte. Daca umanitatea nu are indeajuns de multa vointa de  a accepta nepotrivirea naturii sale pentru supravietuire si de a se schimba pe sine; de a crea agenda implementarii educatiei integrale si de a-i educa pe toti in vederea atingerii unei schimbari pozitive  si stoparea suferintei – Natura, ca de obicei, va produce aceste schimbari-

Cel mai important este rezolvarea crizei in dorinta pentru schimbare!

 

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment/Ask Question→

 

Ascensiune lui Malhut la Bina se numşte „sanctificarea lunii”. Asta înseamnă obţinerea credinţei prin care omul trebuie să purifice munca sa deasupra raţiunii. El înţelege că nu trebuie să lucreze cu dorinţa sa de a primi, ci toată munca sa trebuie să fie în interiorul vaselor de dăruire.

Dar, între timp, nu are dorinţa de a dărui şi nici măcar nu înţelege ce înseamnă asta. De acea Creatorul indică, „cu degetul”: Uite, asta este forma dăruirii!. Adică, omul, gradual, începe să descopere forma dăruirii şi înţelege că asta este forma dorită.

Înainte de asta nu putea descoperi, aprecia sau imagina. La urma urmei, ceea ce numim dăruirie în lumea noastră nu este dăruirie ci primire latentă sau altruism fals.

Atâta timp cât omul este operat de dorinţa egoistă, trebuie să simtă ceva plăcere în acţiunile sale, altfel nu ar fi capabil să acţioneze.

Chiar şi când îi satisface pe alţii, trebuie să simtă ceva profit sau că celălalt îi este mai drag decât el însuşi. Apoi el simte dragostea naturală, ca o mamă care e gata să îi dea totul bebeluşului ei.

Altă opţiune este că suntem atât de mult conectaţi astfel încât bunăstarea altuia e inseparabilă de propriul meu beneficiu sau că sunt operat de frică.

Motivul poate fi de asemenea beneficiul, un profit adiţional sau o dorinţă de a-mi opri suferinţele.  De asemenea este perceput ca un motiv egoist şi de obicei ca un profit mai mare decât plăcerea.

Pot simţi un profit din ce este adiţional şi de asemenea pot simţi un profit din faptul că nu pierd. În acest caz, bucuria mea este chiar mai mare.

O persoană poate găsi o sută de dolari pe stradă, se poate simţi fericit dar la fel de repede poate uita asta. Dar dacă pierde o sută de dolari va regreta mult mai mult decât dacă ar fi găsit suma de bani, deoarece este ca şi cum ar separa ceva de propria persoană.

De aceea, trebuie să înţelegem că puterea credinţei este deasupra dorinţei de a primi şi este obţinută în două faze. Prima oară în vasele în care lucreză pentru profit, apoi în vasele în care simţim pierderea. Dorinţa noastră este divizată în două părţi. Nivelurile 0, 1 şi 2 (grosimea nivelului rădăcină, faza 1 şi faza 2 numite GE)  şi nivelele 3 şi 4 (grosimea fazele 3 şi 4 numite AHP). Prima dăruire este operată în vasele de dăruire iar apoi în vasele de recepţie. Este mult mai dificil să lucrezi pentru dăruire în vasele de recepţie pentru că omul simte imediat acolo o pierdere. Ar fi putut primi o plăcere directă în acele vase dar acum este total opus, intenţionează să dăruiască cu acele vase şi se dovedeşte o dublă pierdere pentru ego.

Dar el „ se purifică pe sine” adică obţine atributul dăruirii şi astfel avansează până când este recompenat cu „purificare lunii” când atributul dăruirii devine sfânt pentru el.

El însuşi nu poate străluci ca luna dar luminează în măsura în care aderă la forţa superioară, la sursa luminii, la soare, cu ajutorul forţei credinţei.

La fel ca şi pământul, luna nu poate genera nicio lumină dar cu loialitate aderă la soare, deasupra pământului şi, de aceea, începe să strălucească. Nu este propria sa lumină, dar străluceşte mulţumită faptului că nu primeşte nimic pentru sine ci doar pentru a ilumina pe alţii.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 11/30/12, Scrierile lui Rabash

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul | Add Comment/Ask Question→

 

Ca o regula, doar oamenii cu un grad ridicat de egoism studiaza Cabal. In afara de asta, nimic nu ii satisface. Stiinta, tehnologia, artele, relatiile de familie, cariera, pasiunile de orice fel, bani multi…nimic nu le aduce  multumire. Sunt framantati de o intrebare: Care  scopul vietii?

Ei nu cred in religie deoarece deja au depasit acest stadiu de dezvoltare si au pierdut abilitatea de a urma orbeste orice tendinta. Ei nu vad nici o valoare in lumea asta deoarece privesc totul in jurul lor ca o existenta “animal”obisnuita si nimic mai mult

In mod natural, ei nu au o dorinta de a imbratisa pe toata lumea, de a dansa, sau de a face lucruri copilaresti precum “a sta intr-un cerc, a bea si manca impreuna si canta cantece.” Le considera ciudate si aditionale, si au dreptate.

Egoismul lor e peste medie. De aceea ei aspira sa reveleze superiorul; cu toate astea, ei sunt fortati sa se comporte „imatur”si copilareste. Din nefericire nu poate fi facut nimic in legatura cu asta.

Ei se alatura unui grup care se afla deja in proces de avansare si care detine mai mult sau mai putin revelata si inteleasa, medota de dezvoltare. Ei intra intr-un grup care simte, recunoaste si confirma (cel putin studiile) necesitatea de a a se uni pentru a revela proprietatile lumii superioare, prin conexiunea dintre prieteni. Asta din motiv ca proprietatile sferei superioare pot fi descoperite doar in unitate.

Lectia 4 din 11.6.2012 Conventia din Georgia

 

 

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup | Add Comment/Ask Question→

 

Dacă drumul spiritual ar fi fost simţit ca o plăcere şi benefic naturii noastre, egoismului nostru, cine l-ar fi respins? Întreaga lume ar fi alergat să studieze cu noi şi să stea în bancă. Oricine ar fi venit dacă ar fi simţit în asta bucurie şi dulceaţă.

Nimeni nu ar fi refuzat o astfel de oportunitate tentantă de a revela viitorul în faţa lui şi de a obţine toată cunoaşterea. Egoul nostru ne-ar fi împins mai departe, ar fi tras de noi, nelăsându-ne niciun moment de odihnă. Invidia, pofta şi ambiţia ar fi ars în om, promiţându-i tot felul de împliniri în această lume şi în lumea superioară, Raiul. Toate acestea l-ar fi atras şi inspirat din ce în ce mai mult.

Desigur că nu este aşa, şi este dificil pentru noi de înţeles şi imposibil de agreat că toată realitatea, cu excepţia nostră, este opusul la ceea ce vedem. Revelaţia forţei superioare este plină de mulţumire şi plăcere. Toate acestea îi sunt revelate omului ca urmare a obţinerii proprietăţii de dăruire.

Pe orice altă cale este imposibilă obţinerea împlinirii spirituale, a gradului Creatorului. Astfel, adevărata guvernare este ascunsă în spatele formei ei opuse, iar noi nu suntem capabili să apreciem asta, să înţelegem şi să gustăm ce înseamnă intenţia de dăruire. Noi nu avem ustensilele prin care să ne bucurăm de dăruire.

Te rog să dai tuturor! În orice caz, nu vei simţi nicio plăcere din asta, fiindcă dorinţa ta este opusă. Şi numai acela în care scânteia a fost aprinsă în întunericul egoismului, forţându-l de dragul dăruirii, şi aceluia căruia îi pasă de scânteie, încercând să o dezvolte prin studiu şi prin mediu – acela avansează. Într-adevăr, există câţiva aleşi din toate miile.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 02/12/2012 „Introducere în studiul celor zece Sfirot”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Ce transformă toate rugăciunile noastre într-o singură rugăciune? Cum putem noi să cerem împreună acelaşi lucru?

Răspuns: Pentru a face asta trebuie să clarificăm de fiecare dată faptul că este imposibil să ridici o rugăciune singur. O astfel de rugăciune nu este acceptată.

Scopul nostru este ca dorinţele de primire să se adune într-una singură cu o singură intenţie, aşa cum a fost înainte. A existat un întreg până când spargerea a introdus intenţia de dăruire în fiecare bob de dorinţă de primire. Acum, această fragment de intenţie este sub dominaţia egoului, dar prin asta, există o conexiune între două dorinţe, de primire şi de dăruire ca şi cum ar fi fost amestecate şi pot fi împreună.

Dar această conexiune aduce întrebarea: Cum vom munci? Cum ar trebui să clarificăm lucrurile dacă luăm în considerare că dorinţele sunt în tine? Astfel trebuie tu să-ţi analizezi partea „proprie”. Corecţia nu este când dorinţa de dăruire controlează dorinţa de primire, ci atunci când, după spargere, dorinţele de primire sunt conectate prin dorinţele de dăruire.

Suntem înclinaţi să muncim individual: „sunt dispus să fac tot ce îmi cere Creatorul”. Dacă El vrea de la mine să dăruiesc, voi dărui, dacă vrea de la mine să mă alipesc Lui, mă voi alipi. Sunt gata de orice în vasele mele individuale, „numai spune-mi ce am de făcut”. Dar să mă conectez cu alţii prin calităţile dăruirii moştenite în timpul spargerii – în niciun caz!

Între timp, Creatorul se bucură de acţiunea ta îndreptată spre conexiune, fiindcă atunci, tu foloseşti puterea Lui, şi, în loc de ură faţă de ceilalţi, tu îi iubeşti. Prin asta, tu te dezvolţi spre forţa iubirii, dorind să semeni cu Creatorul, chiar dacă ţi se pare că nu ai nicio relaţie cu El. Până la urmă, tu încerci să-I aduci mulţumire, dar acţiunea în sine este împlinită între noi, unitatea ta cu colegii de grup este plăcere pentru Creator.

Noi am fost făcuţi ca dorinţe de primire ce vor să fie umplute, şi, de asemenea, cu dorinţe de dăruire care caută şansa să aducă profit în detrimentul dăruirii asupra celorlalţi, să-i folosească pe ceilalţi într-un mod cât mai viclean. Tu trebuie să schimbi toate astea în scopul de a te conecta cu ceilalţi „ca un om cu o singură inimă”. Dacă tu te conectezi cu colegii pentru a aduce plăcere Creatorului şi, dacă, în acelaşi timp, tu devii ca El în dorinţa ta de primire, atunci tu îi aduci prin asta Lui mulţumire, şi astfel obţii ceea ce este dorit.

Copilul pe care El l-a creat şi pregătit, în sfârşit vrea să se alipească Lui, să fie ca tatăl lui; el vrea să fie independent să adere la El în acţiunile lui. Tu nu poţi, şi nu e nevoie, să faci nimic decât să-i aduci Lui plăcere crescând datorită conexiunii cu ceilalţi.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 30/11/2012 „Zohar”

 

 

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul | Add Comment/Ask Question→

 

Intrebare: In articolul “Pacea,” Baal HaSulam aduce un citat din Isaia: “ Atunci lupul va locui laolalta cu mielul si leopardul se va culca langa caprioara, si vitelul, puiul de leu si vitele ingrasate vor fi impreuna si un copil le paste.” Cand acest timp va veni, pentru cine va fi mai greu, pentru lup sa aiba de a face cu mielul sau pentru miel sa se descurce cu lupul?

Raspuns: Exista un lup si un miel in fiecare dintre noi, o dorinta de a primi si una de a darui, vointa de a darui e numita “miel” iar cea de a primi “lup.”Ei nu pot trai impreuna din cauza lipsei de intelegere. Lupul stie ca se poate satisfice numai prin miel, iar mielul se teme ca lupul l-ar putea manca.. Dar, pe de alta parte, lupul stie ca nu poate trai fara miel, iar mielul e constient ca fara lup nu va fi capabil sa avanseze si intotdeauna va ramane un miel.

Asa ca se dovedeste, ca ei nu pot exista unul fara celalalt, dar nici unul cu celalalt, deci cum pot ei gasi balanta. Cum poate exista starea”lupul va locui laolalta cu mielul?” Cum pot doua dorinte opuse – a primi si a darui-  exista impreuna?

Asta e ceea ce intelepciunea Kabbalah ne explica: cum lupul si mielul se accepta unul pe altul si sunt incorporati unul in celalalt. Cand o persoana nu e nici in primire, nici in daruire, primeste aceste doua forte ca doi “ingeri” si ii combina corect astfel atragand imaginea Creatorului. De asta Creatorul este numit Bo-re ( “Bo-reh,” ”Vino si vezi”in ebraica). Imaginea aceasta este construita din forta primirii si din cea a daruirii.

Apoi, un copil ii va conduce. Ceea ce inseamna ca omul din mine simte ca este mic si in acelasi timp organizeaza totul construindu-se constant pe sine cat si lumea din jurul lui prin combinarea corecta a acestor doua forte, lupul si mielul; linia mijlocie e determinata intre aceste 2 linii, dreapta si stanga, pe diferite nivele de grosime, iar un “copil mic” manipuleaza aceasta intreaga imbinare.

Din partea a patra a Lectiei Zilnice de Kabbalah 30.11.2012, “Pacea”

 

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul | Add Comment/Ask Question→