Întrebare: Prietenii din grup mi-au explicat pentru ce am nevoie de ego-ul meu. Dar pentru ce am nevoie de egoul pe care-l simt în exterior, pe stradă?

Răspuns: Aceastea toate sunt parte din sufletul tău! Malchut, sufletul sau umanitatea, numeşte-le cum doreşti tu, toate sunt de fapt, tu. Deci, cine sunt toţi ceilalţi? Ei sunt parte din tine, totul este doar despre tine.

Aceasta înseamnă că există o structură multi-stratificată, în şapte miliarde, în care toate sufletele se conectează şi în loc de un singur plan, produsul rezultat este o sferă. De aceea, o atitudine cinică şi lipsită de respect faţă de altă persoană din această lume, îţi încetineşte avansarea spirituală. 

De fapt, trebuie să atingi un stadiu în care să percepi pe toţi oamenii din lume, atât pe cei total negativi cât şi pe cei total pozitivi, la fel de apropiaţi de tine ca şi cum ar fi părţi inseparabile ale tale. De fapt ei sunt nimeni. În ceea ce te priveşte, ei sunt păpuşi şi operează doar cu scopul de a-ţi furniza mediul potrivit pentru a ajunge mai aproape de Creator.  

Întrebare: Nu mă pot opune egoului meu. Nu am posibilitate de alegere; este o parte inerentă din mine, dar nu pot scăpa de egoul celorlalţi şi nici nu îi pot îndepărta.  

Răspuns: Unde vezi tu egoul celorlalţi? Dacă îl simţi în interiorul propriului ego, ce simţi de fapt? Este doar egoul tău. Pare că lumea este împărţită într-o mulţime de oameni, dar, chiar şi acum, tu vorbeşti cu tine.

De la Concenţia de la Kharkov “Unindu-ne pentru a ne Înălţa” 17-8/12, Lecţia 2

Filed under: Congrese, Munca in grup | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Ai spus că trebuie să arătăm ca într-un joc, unul faţă de celălalt, că ne aflăm la următorul grad, astfel încât ceilalţi să ne invidieze şi să ne urmeze. Cum poate fi acest lucru exprimat? Ar trebui pur şi simplu să fim buni, amabili, utili, zămbitori, iar acest lucru va impresiona şi îi va atrage pe prieteni? Cum ar trebui să arăt asta, pentru a provoca o invidie maximă?  

Răspuns: Ne aflăm în Lumea Infinitului, deplina conexiune cu fiecare. Singura problemă este că nu percepem acest lucru. Suntem ca nişte pisicuţe oarbe. Trebuie să începem să simţim unde ne aflăm în realitate, prin intermediul proprietăţilor noastre.

Acesta este motivul pentru care cele 125 de grade spirituale sunt numite treptele revelării, revelaţie în care tu exişti. Dar nu eşti dezvoltat şi nu simţi asta. Aici şi acum, ca într-un singur spaţiu (deşi nu e chiar în acelaşi spaţiu, ci în alte dimensiuni), sunt numeroase fenomene diferite, obiecte, relaţii şi acţiuni. Nu simţim nimic din toate astea; se află înafara simţurilor noastre. 

Unii oameni, printre care şi transcedentalii, simt oarecum acest lucru. De fapt aşa este. Beduinii care trăiesc în Israel, simt ce se întâmplă pe o distanţă de 100 de mile depărtare de ei, în concordanţă cu variatele forme de manifestare a naturii. Dar toate acestea sunt la nivelul lumii noastre. Transcedentalii, precum Wolf Messing simt ceva mai mult bineînţeles, înafara timpului, deoarece următorul nivel îl înalţă pe om dincolo de timp, etc.

Asta este,  jucăm următorul nivel superior, dorind astfel să atragem către noi forţele naturii, ca ele să ne îndrepte spre acest nivel. Facem acelaşi lucru în vieţile noastre; oamenii interpretează roluri: eu vreau să fiu precum cineva, de exemplu, să fiu ca oamenii de ştiinţă sau ca muzicienii, interpretez acest rol, fac exerciţii şi astfel mă apropii de ei.

De ce aceste exerciţii mă atrag către asta? Deoarece eu atrag aceeaşi Lumină superioară, doar la nivelul nostru egoist. Aceasta este o lege fizică: dacă aspir către ceva, aceste forţe de aspiraţie realizează totul. De aceea, trebuie să avem inspiraţie să jucăm.

Dar ceea ce este cel mai important, este că trebuie să ne dorim asta în interiorul nostru, deoarece iniţial suntem conectaţi unul cu celălalt şi dacă eu doresc ceva, dorinţele noastre s-au concentrat împreună şi s-au îndreptat către acelaşi stadiu care ne va direcţiona către asta.

Acesta este motivul pentru care există oameni care dansează în faţa voastră şi care-i inspiră pe ceilalţi şi mai sunt aceia care stau modeşti pe margine şi nu se pot nici măcar alătura cercului vostru sau să cânte împreună cu toţi ceilalţi; sunt oameni diferiţi, iar acest lucru nu contează. În exterior, trebuie şi noi să arătăm acest lucru prietenilor noştri, cu scopul de a fi inspiraţi împreună. Însă lucrul cel mai important este o aspiraţie interioară.

De la  Convenţia de la Kharkov “Unindu-ne pentru a ne Înălţa” 17-8/12, Lecţia 1

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca in grup | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: După ce am experimentat o imensă apropiere şi unitate cu prietenii la congres, cum putem evita să ne scufundăm în rutina obişnuită şi să rămânem în aceaşi intenţie exaltată, către cale şi prieteni?

Răspuns: Trebuie să închizi ochii şi să stai conectat!

1. Mai întâi, trebuie să luaţi parte împreună la lecţii, seminarii şi la cât mai multe evenimente posibile. Nu vă puteţi descurca fără asta.

2. În al doilea rând, nu te încrede în mintea ta! Am văzut nişte studenţi foarte inteligenţi, care au o abordare analitică foarte bună şi care totuşi nu sunt capabili să se analizeze şi să se cerceteze pe ei înşişi, iar asta este o problemă. Chiar dacă se supun unei analize critice, ei tot nu pot să analizeze acel criticism. Astfel, ei avansează mai degrabă în direcţia raţiunii şi nu în cea a devotamentului şi a sacrificiului de sine. Iar fără asta, omul este scufundat în forţele egoiste, impure (Klipa) şi nu în dăruire şi forţe spirituale.

Asta este exact de ce ar trebui să se teamă cineva, de a o lua pe calea raţiunii în loc de cea a devotamentului altruist al sufletului. Am vazut deja mulţi prieteni care au părăsit drumul şi încă mulţi alţii o vor mai face. Scopul va fi obţinut numai de aceia care sunt devotaţi acestuia cu tot sufletul lor şi sunt dispuşi să mearga mai departe, cu ochii închişi.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 8/21/12, Scrierile lui  Rabash

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Cum este posibil să precedem de fiecare dată actele Creatorului şi să devenim mai rigizi în relaţie cu egoul, pentru a nu ne preda schemelor sale înşelătoare şi, pe de altă parte, să fim mai senzitivi la indiciile Creatorului?

Răspuns: Nu te gândi, sub nicio circumstanţă, la ego, nu te gândi la cum să te predai lui sau invers. Toate aceste jocuri cu egoul nu vor ajuta. Este mult mai şiret decât tine şi decât toată lumea.

Egoismul este o natură foarte puternică, care este complet opusă Creatorului şi este egală în intensitate cu El. Întregul sistem egoist a fost creat de Lumina care intră în dorinţă, care a creat natura acestuia şi toate atributule lui în toate formele. Astfel, lupta împotriva egoului nu va ajuta deloc! Numai prin ridicarea deasupra lui şi având dorinţa de a deveni similar cu Lumina, numai asta va ajuta! Dar să te pui în faţa egoului, este fără speranţă.

Nu trebuie să îi dai atenţie! Trebuie doar să doreşti să mergi înainte! Nu aştepta până când te împinge din spate.

Întrebare: Ce trebuie să faci dacă te gândeşti constant la asta, dar în ultimul moment uiţi de ego şi uiţi, de asemenea, de Creator?

Răspuns: Asta se întâmplă pentru că nu există nicio conexiune cu grupul, iar mediul nu te ajută să avansezi.

Aici este un sistem de forţe foarte simplu. De la început ţi s-a dat un punct de înclinare, ţi s-a dat direcţia, impulsul. Este spus că Creatorul ti-a pus mâinile în faţa unei sorţi bune şi ţi-a spus: „Alege.” Iar apoi tu alegi.

Baal HaSulam scrie că omului i se spune permanent să aleaga un mediu pentru sine, care este din ce în ce mai puternic, un mediu care îl va întări şi din care nu va cădea şi nu va uita scopul.

Alegerea unui mediu puternic depinde numai de ceea ce investeşti tu în el. Nu trebuie să schimbi oamenii, trebuie să investeşti în ei mai mult iar apoi vei simţi o influenţă mai mare de la ei. Acesta este punctul de alegere al unui nou mediu. Nu este ceva legat de feţele oamenilor, ci de măsura în care iei de la aceştia energia superioară, energie care se află în ei, iar ei nici măcar nu sunt conştienţi de asta.

Dacă nu merge, atunci este un semn că trebuie să tânjeşti, să îţi doreşti să obţii asta. Nu este nimic de făcut. Munca este numai în asta.

Din Congresul Kharkov “Să ne unim ca să urcăm” 8/16/12, Lecţia preliminară

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Intrebare: Ce așteptăm, ce ar trebui să sperăm pentru toți prietenii care se dedică convenției?

Raspuns: Trebuie să sperați că vă veți conecta ca rezultat al tuturor eforturilor care ar trebui să fie absorbite cu intenția de a vă uni. Există toate condițiile necesare pentru asta în lume astăzi.

În fiecare zi, articole ale oamenilor de știință și cercetătorilor, economiștilor și politicienilor îmi sunt trimise, despre globalizarea lumii și legăturile reciproce în ea. Ei de fapt, folosesc cuvintele noastre, deși nu spun totul, deoarece nu înțeleg cum pot schimba situația în societate. Ei înțeleg, totuși, că lumea va trebui să ajungă la unitate, armonie, integralitate, etc

Suntem într-o stare fără precedent. Ne-a fost dată o șansă de a schimba lumea prin unire, și, mai mult, ne este dată într-o țară în care înțelepciunea Cabalei s-a dezvoltat de mulți ani și în care azi, de asemenea, există cele mai puternice grupuri și cei mai fideli studenți. Noi putem provoca forța pe care o vom descoperi între noi să ajute într-adevăr toată lumea pentru a ajunge la Creator prin ea.

Aceasta se numește o trinitate: Noi, fiecare dintre noi, prin intermediul grupului, prin noi toți, prin Kli-ul lumii (vas), iar dupa noi comunitatea mondială, tânjesc după Creator și se conectează. Asta înseamnă că noi, toți prietenii din întreaga lume, împreună cu toată omenirea și cu Creatorul fac un întreg general. Acest ansamblu general ar trebui să fie descoperit, simtit și creat, din moment ce nu există acum!
Sper că pregătirea noastră va servi asta.

Dintr-o Lecție virtuală 12/08/12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Similaritatea mea cu Creatorul | Add Comment/Ask Question→

 

Toată umanitatea există într-un sistem ce seamănă cu corpul nostru, care este compus din piese interconectate. Această conexiune există deja. Problema este că nu funcționează corect.

După spargerea  dorințelor, fiecare fragment a început să acționeze pentru sine. Legătura dintre ele a rămas, doar că a devenit opusa la ceea ce ar trebui să fie, deoarece fiecare dintre ele a dorit doar să primească pentru sine.

Acesta este modul în care sistemul s-a dezvoltat după spargere, devenind din ce în ce mai rău. Pentru că dorinta de a primi a început să se dezvăluie cu o forță mai mare și oamenii au crezut că, chiar dacă legăturile lor erau egoiste, încă le-au ajutat să se dezvolte. Economiștii de astăzi încă mai cred că competiția este bună deoarece ea conduce omenirea spre prosperitate și succes.

Dar pare a fi bună doar la suprafată, deoarece o persoană se simte confortabil în egoismul său. Cu toate acestea, în esență, toată dezvoltarea noastră este concepută doar pentru scopul dezvăluirii răului conținut în egoismul nostru, și vom descoperi acest lucru la sfârșitul dezvoltării noastre egoiste.

De-a lungul istoriei, conexiunea egoistă dintre oameni (sau sufletele sparte) a crescut în mod constant. Printre acestea, există anumite suflete, ce s-au dezvăluit aici și acolo, care nu au dorit să existe în conformitate cu legile primirii și concurenței, dar care au dorit să existe în dăruire reciprocă și ajutându-se unul pe altul. Acești oameni revelează metoda unei noi conexiuni altruiste, care le permite să se ridice mai presus de egoismul lor, la o stare de dăruire.

Prin corectarea lor înșiși, acești oameni devin o parte pozitivă a sistemului general. Aceștia sunt Cabalistii, oameni speciali care au dezvăluit forța dăruirii și datorită lor se revarsă în organismul general sau în sufletul general precum sângele proaspăt. Acest flux va determina sufletul general să vină la viață și să se trezească.

Acest întreg mecanism începe să se trezească din moarte. La urma urmei, a fost complet distrus, iar acum sunt părți ale acestuia, care au început să se vindece prin conectarea dintre ele. Aceste piese devin din ce în ce mai active în cadrul sistemului și își consolidează legătura unul cu altul, trezind astfel întregul sistem și injectându-l cu forta dăruirii prin legăturile naturale care există între toate părțile sale componente: părțile sparte, părțile corectate și cele în procesul de corecție.

Ca urmare, toate părțile sistemului primesc un impuls mic de energie și inspirație de la părțile care se corectează pe ele însele. Din acest motiv, cei drepți sunt numiți fundația lumii.

Chiar daca noi nu diseminăm pe scară largă, munca noastră și eforturile în a ne uni încă vor afecta părțile sistemului care nu sunt capabile să descopere metoda corecției pe cont propriu. La urma urmei, noi existăm într-un singur câmp, un singur organism, dar, în scopul de a accelera procesul de dezvoltare, trebuie să includem diseminarea externă.

Baal HaSulam a scris despre necesitatea de a dezvălui știința Cabalei, în articolul său, „Timp să acționăm”, precum și în ziarul său, Națiunea. Acest lucru a ajutat să trezească oameni, ceea ce corespunde cu vremurile noastre incredibil de accelerate.

Acest lucru dă fiecărei părți a sistemului posibilitatea de a se trezi și de a vedea că starea noastră de criză nu este întâmplătoare și că nu suntem condamnați să suferim pasiv toată viața. Criza este un semn că trebuie să acceptăm metoda corecției cât mai curând posibil.

Lumina, puterea corectării, împlinirii și dăruirii, intră în sistemul general numai prin părțile sale corectate. Părțile corectate ale sistemului sunt numite Israel (direct la Creator), iar numărul lor este în creștere, deoarece mai multe părți noi se trezesc la corecție.

Ele sunt numite partea interioară a sufletului general. Restul părților care nu se corectează încă sunt numite partea exterioară sau națiunile lumii. În cele din urmă, toată lumea se va uni și va ajunge la corecția completă.

Din partea 1 a Lecției zilnice de Cabala, 15/08/12, Shamati # 69

Filed under: Egoism, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

 

Baal HaSulam, ziarul Națiunea: Așa cum, de asemenea, dragostea pentru națiune trebuie să fie gravată în toate sectoarele națiunii nu mai puțin decât iubirea egoistă, individuală a cuiva pentru nevoile sale, cu alte cuvinte, de asemenea, în cantitate suficientă pentru păstrarea existenței națiunii ca o națiune care este capabilă să se îngrijească de sine. Și cu surplusul acestei sume minime, este posibil să se dedice servirii omenirii, umanității generale, fără nici o diferență de națiune sau rasă.

Acest lucru prezintă limitele exacte pentru poporul evreu, și dacă le depașește, dacă se îngrijește de sine mai mult decât este necesar, în scopul de a servi pe alții, atunci această grijă îi dăunează și din nou intervine spargerea. Unul trebuie să ia pentru sine numai atât cât este necesar pentru conectarea de dragul altora. Nu este doar necesitatea exagerată cea care provoacă daune, ci, de asemenea, și conexiunea în exces dincolo de nevoie.

Intrebare: Înseamnă că, în conformitate cu măsura avansării, omul are nevoie să-și determine limitele pentru el însuși, pentru grija de nevoile sale personale și, urmându-le, își începe investiția în societate?

Răspuns: Între timp, nu avem nici o bază pentru calcule similare. Astăzi noi toți, în general, trebuie să ne concentrăm numai cu privire la modul de a atinge conexiunea dintre noi. Și după aceea, când conexiunea este descoperită, vom lucra la consolidarea acesteia, iar apoi vom vedea si simți limita. Este ca și cum m-aș îngriji de sănătatea mea, în scopul de a servi pe alții în daruire. Dar dacă-mi fac griji pentru viață și sănătate mai mult decât este necesar în scopul de a servi pe alții, atunci este deja o Klipa (coajă), ego-ul.

În aceasta menții în mod constant această limită, te „sculptezi” pe tine, faci o forma a ta. Îți menții intensitatea și sănătatea tuturor Kelim (dorintelor / vaselor), doar de dragul oportunitații de a darui. Și aceasta se numește să primești de dragul dăruirii.

Din partea 4 a Lectiei zilnice de Cabala 15/08/12, Scrieri ale lui Baal HaSulam

Filed under: Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Ai spus că unitatea dintre noi va trezi o forță specială în noi, care se găsește deasupra vieților noastre. Ce este această forță și cum ne poate servi ca un scut sau ca o armă?

Raspuns: Este aceiași forță a vieții care există în corpul nostru atunci când toate organele sale operează reciproc în armonie generală. Aceasta este ceea ce se numeste viată, iar dacă organele nu mai lucrează în echilibru și armonie unele cu altele, se creează diverse probleme de sănătate din lipsa garanției reciproce în organism.

Atunci când forța care leagă organele pentru a lucra împreună lipsește, organismul incepe sa-si piarda forta de viață, până la moartea completă. Moartea este o stare în care persoana se oprește sa-i înțeleagă pe alții. Acest lucru înseamnă că un organ nu funcționează în armonie cu alte organe, iar în acest caz, organismul se prăbușește.

Exact în această stare critică se găsește societatea din Israel: Unul nu-l înțelege pe celălalt și nu este nici măcar interesat să-l înțeleagă. Fiecare persoană crede că are dreptate în tot. Anul trecut, separarea și-a atins apogeul, dar atunci când o amenințare reciprocă apare la orizont, ea ajută națiunea să se conecteze. Astfel, am venit acum cu acest apel.

 Deși forța unității este esențială pentru viața noastră în toate evenimentele si nu numai ,sub amenințarea securității, de asemenea, ne va ajuta să corectăm situația economică și situația sănătății și ne va scăpa de separarea în societate.Forța conectării, Arvut (garanția reciprocă), echilibrează și organizează totul într-un mod perfect și te aduce la sentimentul că ești într-o familie.

Astfel, dacă primești mai mult sau mai puțin, nu va fi important, deoarece aceasta va fi sub acordul general, din moment ce, în situația actuală, este cel mai bine pentru toată lumea. Vei înțelege că este soluția optimă pentru momentul prezent.

Dintr-o „discuție despre o nouă viață” 12/08/12

Filed under: Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

 

Intrebare: Spui ca este posibil sa vedem rezultate imediate prin simple actiuni si ca putem de fapt sa simtim intre noi, in cateva zile, o noua si puternica forta care va deveni cea mai puternica aparare si arma. Ce actiuni sunt necesare pentru a ajunge acolo?

Raspuns: Eu recomand sa incepem cu seminariile, discutiile in echipe sau mese rotunde. Acolo, noi vom discuta cele mai importante intrebari care ne determina soarta.

Vom incerca la aceste discutii purtate la mese rotunde sa ne ridicam deasupra ego-urilor individuale si sa gasim raspunsuri care izvorasc din iubire, conexiune si garantie reciproca. Mai intai trebuie sa realizam ce inseamna iubirea, ce inseamna conexiunea si imbinarea dorintelor, ce este garantia reciproca si care este punctul comun astfel incat, pornind de acolo, sa rezolvam toate problemele.

Trebuie sa intelegem cum ne putem conecta mai puternic pentru a rezolva problemele economice, din educatie, cultura, legate de droguri, furt, de fapt toate problemele cu care ne confruntam in societate. Este important sa intelegem ca fiecare deficienta revelata este doar cauza care ne ajuta sa ne clarificam mai bine conceptul de garantie reciproca.

Apoi, vom vedea ca toate problemele, inclusiv amenintarea unui atac al Iranului (in Israel) vin tocmai pentru a intari garantia reciproca dintre noi. Este ca si cum am privi din partea opusa. Noi nu dorim garantia reciproca pentru a scapa de toate problemele interne si externe, ci mai degraba toate aceste probleme sunt revelate de natura pentru a ne aduce la garantia reciproca, la completarea misiunii noastre si la unirea oamenilor lui Israel in tara lui Israel.

Pentru a incepe procesul conexiunii si unitatii, trebuie sa ne asezam la masa rotunda. Poate participa o familie sau doar o singura persoana care sta in fata televizorului privind dicutiile care au loc la masa rotunda. Scopul discutiei este clarificarea intrebarii: Ce inseamna pentru noi conexiunea, garantia reciproca si iubirea si ce stare ar trebui sa atingem?

Ar trebui sa vorbim mai putin despre probleme; pentru ca altfel ne vom scufunda in ele. In schimb, trebuie sa le depasim si sa vorbim pozitiv despre conexiune, iubire si cooperare reciproca, despre ce construim si nu despre ce distrugem. Deci, ar trebui sa vorbim cat mai mult posibil despre factorii pozitivi si cat mai putin despre cei negativi.

Eu sugerez sa avem dezbateri oriunde: acasa sau la munca. Astazi, toata lumea vorbeste despre amenintarea prezenta, iar omuleste acolo unde sunt gandurile lui. Eu nu vreau sa ma las scufundat in amenintare; vreau sa ma ridic deasupra, folosind fortele pozitive care acopera pericolul si sa il anulez. Aceste forte actioneaza astfel incat toate amenintarile la securitatea noastra si a societatii dispar pur si simplu.

Nu este nici un fel de psihoterapie sau vreun sedativ pentru oameni. In acest mod, oamenii vor evoca o noua forta care ne guverneaza viata. Aceasta este forta conexiunii, care actioneaza impotriva ego-ului, impotriva naturii umane.

Noi putem gasi aceasta forta care este nascuta din unitatea si conexiunea dintre noi si nu exista doar in natura. De aceea a existat o conditie la adunarea din fata Muntelui Sinai. Si este scris, „Daca accepti legea, bine. Daca nu, atunci va fi mormantul tau”.

Din  “Discutia despre Noua Viata” 12/08/2012

Filed under: Ateliere, Criza, globalizare, Israel, Unitate | Add Comment/Ask Question→

 

Când discuţi probleme maritale cu soţia ta, este important să vorbeşti onest, fără să ţii nimic secret sau să suferi în tăcere. Nu ne „închidem” urechile; din contra, rămânem deschişi pentru dialog şi ne deschidem în faţa partenerului.

Totuşi, în acelaşi timp, nu facem o listă a greşelilor sau vrem să ne amintim răul. Este scris, legat de aceste greşeli: „Iubirea acoperă toate păcatele”. Le aducem doar în discuţie, atunci când vorbim amândoi despre noi înşine şi partener. În consecinţă, o „grămadă de gunoi” creşte între noi şi trebuie să ne ridicăm deasupra ei. Dacă ar fi să ne uităm unul la altul de pe marginile acestei grămezi de gunoi, am vedea numai gunoiul şi nu partenerul. Atunci, ce să facem?

Singura noastră şansă este să ne ridicăm deasupra acestui gunoi. În acelaşi timp, nu facem promisiuni pe viaţă. Mai mult, ştim sigur că această grămadă va deveni chiar mai mare când vom vorbi data viitoare. Natural, creşte de la o zi la alta, asta este viaţa. Şi de aceea avem nevoie de o evaluare critică mai mult decât odată.

Şi totuşi, odată ce am pus totul pe masă, ne mutăm la un exerciţiu opus, ne ridicăm deasupra „rufelor murdare”. Vreau să îmi iubesc partenerul în felul în care îmi apare deasupra acestei grămezi, când mă uit la el cu claritate, fără criticism. Pentru a face asta, este ca şi cum am părăsi masa pe care se află tot gunoiul pus grămadă. Acum, îmi văd soţia într-un mod diferit, modul în care am văzut-o în momentul în care am hotărât să îmi leg destinul de ea. Vreau acum să mă opresc la cel mai bun moment, când a fost perfecţiunea absolută, iar acest exerciţiu mă ajută să merg mai departe.

Totuşi, nu ne ridicăm pur şi simplu deasupra gunoiului. Cum această abordare ne face mai puternici, ne spunem unul altuia cât de perfecţi suntem. Este ca şi cum acoperim gunoiul cu o glazură de ciocolată, o pastă dulce cu straturi de cremă şi îngheţată, etc. Toată amărăciune rămâne înăuntru, dar în afară este unitate: ne facem unul altuia compliment; ne spunem unul altuia ce calităţi minunate avem, virtuţile unice ale personalităţii fiecăruia. Aici putem vorbi de cele mai sacre lucruri, făcându-le să arate perfecte. Asta ne va afecta pe amândoi în mod favorabil şi ne vom schimba întregul spectru al relaţiilor noastre, inclusiv cele sexuale.

Deci, lucrăm totuşi la nivelul psihologiei şi motivării; avem o competiţie de preaslăvire, fără să facem glume, ci în mod adânc şi sincer. Preaslăvim lucrurile din fiecare pe care vrem să le descoperim ca fiind opuse criticii pe care am avut-o la început. Nu mai este o discuţie legată de critici ci o analiză pozitivă. În acest fel devenim mai puternici în intenţiile noastre bune şi în relaţia noastră.

Iar apoi începe următoarea etapă, care este una practică. Acţiunile sprijină intenţiile şi le validează cumva. De aceea, ne mutăm la următoarea etapă a discuţiei: „Ce ar vrea soţia mea de la mine şi ce aş vrea eu de la ea?” Aici, fiecare partener îşi descoperă toate aspiraţiile faţă de celălalt, începând cu cele de bază, lucrurile esenţiale şi terminând cu lucrurile personale şi intime. În acelaşi timp, încercăm să simţim dorinţele partenerului, aşteptările şi visele acestuia.

Iar apoi vine timpul să acţionăm şi devenim un singur întreg. Iar asta ne duce la următorul exerciţiu, despre care vom vorbi un pic mai târziu, care este dezvoltarea aceluiaşi tip de atitudine faţă de fiecare persoană din lume…

Din conversaţia nr. 34 „O nouă viaţă” din 12.07.2012

Filed under: Casatorie, Educatie, Educatie integrala | Add Comment/Ask Question→