La nivel de dezvoltare animal, noi transplantam si clonam organe, la nivel vegetal, noi folosim cele mai noi tehnologii din agricultura. Daca nu modificam genetic ceea ce cultivam, nu am avea suficient de mancare.

In trecut, fructele si legumele se alterau in cateva zile, dar azi, poti folosi o rosie „ca sa joci fotbal” cu ea si o saptamana mai tarziu sa o manaci. Impotriva tuturor dezavantajelor, trebuie sa se inteleaga ca acest lucru serveste salvarii lumii. Pe de o parte noi „corupem” ceea ce natura a creat, dar pe de alta parte noi facem o corectie a ei.

Deci, la nivel de evolutie mineral, vegetal si animal, noi actionam astfel incat sa ne facem viata  mai comfortabila si mai placuta, pentru propriul nostru egoism. Intr-adevar, noi putem interveni si modifica nivelele anterioare noua  de evolutie pentru a ne satisface nevoile creand un mediu inconjurator confortabil. Nu mai traim in case in copaci,sau igloo-uri, ci ne construim case prevazute cu sisteme de incalzire si electricitate. Modernizam stadiile anterioare si vedem beneficiile pe care ni le aduce acest lucru. Dar atunci cand transferam aceasta abordare la nivelul de evolutie „uman”, nu se regaseste beneficiul .

Oamenii nu vad aceasta limitare, ca odata ajunsi la nivelul Uman, noi nu avem mijloace prin care sa corectam situatia. De aceea, prin utilizarea acelorasi metode noi distrugem totul. Necorectand gradul Uman de dezvoltare, noi cauzam coruperea treptelor inferioare. Ca si rezultat, chiar daca am reusi pe alocuri, la scara larga nu am face-o si situatia s-ar inrautati.

Continuam sa incercam ca si cum am mai putea sa ne imbunatatim viata, cu toate astea, noi suferim. La urma urmei, nivelul Uman din noi este deasupra tuturor celorlalte, ceea ce duce la sfaramarea lor datorita presiunii acestui nivel. Acesta este motivul pt care Baal HaSulam scrie in „Introducere la Intelepciunea Cabala”: nu are sens sa se ia considerare treptele inferioare de dezvoltare atata timp cat ele se ivesc si raman in urma stadiului de OM. Mai mult chiar, acestea nu au implicatii in lumea externa noua, ci in nivelele noastre primare de dezvoltare

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 12/22/10, “Pacea”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Daca dorim sa obligam ceva in natura a se corecta asa cum mintea noastra dicteaza, nimic bun nu va iesi de aici. Intr-adevar, noi nu stim ce anume provoaca daune si ce aduce imbunatatiri si ce forma va lua pana la final. Un lucru este sigur: lumea depinde in totalitate de corectia omului care trebuie sa se corecteze el insusi. Daca nu o face, va vedea lumea inconjuratoare la fel de corupta ca acum. Dar daca, in loc sa se corecteze pe el insusi, o va corecta pe ea, va fi si mai rau!

Totusi, in exterior, in lumea vegetala si cea animala nu este nimic de corectat. Trebuie sa ramana asa cum este; singurul lucru pe care il putem transforma este omul, in interior. De aceea nu evaluam ce este daunator si ce este benefic: daca mi-am propus sa ma transform pe parcursul calatoriei atunci accept aceste probleme ca pe un ajutor. De fapt, doar omul plateste datoriile. Daca n-ati fi fost, toata natura era in echilibru.. Dar pentru a va face sa evoluati, a iesit din echilibru si voi ati inceput sa simtiti aceasta in interior.

Totul in natura inconjuratoare sunt dorintele voastre externe pe care nu le puteti corecta inca; in Cabala aceste nivele din afara sunt denumite „invelis” si  „casa”( „Levush” si „Eichal”). Daca nu doresti sa lucrezi asupra lor te vor deranja. Si daca te decizi sa le reformezi direct, fara a-ti corecta dorintele interne, prin anihilarea vreunei specii de muste sau alte specii animale, sperand ca prin aceasta vei imbunatati lumea, asta va genera o dubla catastrofa pe ambele planuri: in planul material, precum si in cel spiritual.

Prin incercarea de a opera corectii in exterior, ce nu ar trebui modificat deloc, nu doar vom continua sa suferim in interior, ci si in exterior.Orice ce exista in lume, indiferent cat de daunator, are propriul sau rost si trebuie sa existe. Daca vrei sa indrepti ceva, fa-o, te rog: indreapta-te pe tine!

Inaintea celui de-al doilea razboi mondial, Baal HaSulam tragea semnale de alarma ca ne indreptam spre dezastru si era imperios necesar ca oamenii sa faca corectiile, dar nimeni nu l-a ascultat. Si toti cei care au ramas in Polonia au sfarsit in lagarele de concentrare naziste. Si in zi de azi, in continuare, nu auzim avertismentele.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 12/22/10, “Pacea”

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

În cele din urmă, pe calea spirituală dezvăluim dragostea. O expresie a dragostei este daruirea.

Dacă descopar dragostea faţă de mine, apoi experimentez ura faţă de celălalt. Caut dupa o oportunitate de a mă multumi pe mine insumi peste tot, indiferent pe cheltuiala cui. Ii iau pe alţii în considerare numai atunci când este necesar. Astfel, noi iniţial ne iubim pe noi insine şi-i uram pe ceilalti.

Apoi, încep să lucrez în grup, sa studiez, să devin implicat în diseminare, şi astfel să atrag Lumina care corecteaza. Numai aceasta ma schimbă şi ma îmbunătăţeşte. Treptat, ma schimb până când brusc încep să simt respect pentru proprietatea de a darui.

Apoi, trebuie să refer această proprietate la grupul de prieteni, deoarece se realizează între ei. Aceasta este deja următoarea etapă: Aici am nevoie sa lucrez împotriva egoismului meu. Acum nu este suficient doar sa fiu inspirat de Lumina superioara. Da, mi-ar place să dăruiesc, iar acest lucru este minunat, acest lucru adaugă combustibil si ridica, dar daca vrei cu adevarat acest lucru, încearca să arati asta în grup, in relatiile tale cu prietenii.

„Da, sunt gata! Am deja o atitudine bună cu ei! ”

„Serios? Să vedem. Mai intâi de toate, cât de des uiti de ei? ”

Într-adevăr, în viaţa de zi cu zi, dacă iubesc pe cineva, ma gandesc la el sau ea tot timpul. O mama nu uita de copilul ei: el este mereu în gândurile si în sentimentele ei. Aici este un test pentru tine: De cate ori pe zi iti pasă de grupul de prieteni şi de unitatea lor? Cât de des vrei să te simţi conectat cu ei,cu scopul de a descoperi Lumina care corecteaza şi dorinţa de a iubi?

Aminteste-ti, ai nevoie sa pui toate piesele împreună: dorinţa pentru dragoste şi grupul.

Din partea a 4-a a Lectiei zilnice de Cabala, 09/02/12 „Introducere în Studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Iubire, Lectia zilnica, Munca in grup | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ce înseamnă sa te unesti cu Creatorul?

Răspuns: Cu ajutorul prietenilor şi studiului, datorită Luminii inconjuratoare, obţin aspiraţia pentru Creator, dorinţa de a darui Lui, de a fi în daruire, deconectat de mine insumi, astfel incat sa nu mai existe „eu-l” meu şi sunt în întregime în această proprietate de a darui. Apoi, descopar că am devenit asemanator cu El, deoarece El este dorinţa absoluta de daruire, nu un corp, obiect sau entitate.

Astfel, Creatorul începe să-mi apară din ce in ce mai mult ca fiind proprietatea forţei de dăruire care guvernează Universul. Şi când ma ridic mai presus de mine insumi şi ies din mine, descopar că, în esenţă, eu sunt o forţă, o dorinţă, aspiraţia în sine. Iar apoi pierd senzatia corpului meu si simt că există doar două dorinţe reciproce: a Lui şi a mea.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala, 09/02/12 Shamati # 16

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Cum combini „credinţa deasupra raţiunii” şi principiul că ” poti judeca numai ceea ce vezi cu ochii tai”?

Răspuns: Trebuie să-ti bazezi evaluarea critică numai pe senzatiile tale reale, după cum este scris: „Un judecător are doar ceea ce ochii sai pot vedea”, şi nu pe ceea ce cred că este scris, ceea ce am fost învăţat, sau ceea ce a spus cineva. Ceea ce contează este ceea ce simte o persoană în dorinţele sale şi ceea ce înţelege cu mintea sa.

Aceasta este temelia noastră: nu am mai mult decat ceea ce simt acum. Şi acum am nevoie sa vad cum ma pot ridica deasupra ei. Acest lucru se datorează faptului că toată creşterea spirituală se bazează pe ridicarea la un nivel nou de fiecare dată. Dar cum ma pot ridica la un nou nivel? În viaţa corporala urcam gradele prin dorinţele noastre egoiste şi ganduri mai profunde, înţelegatoare, cu alte cuvinte, prin creşterea inimii si mintii. Dar când vine vorba de ascensiunea spirituală, ceea ce contează nu este creşterea cantitativă, ci calităţile elevate.

Aceasta este motivul pentru care nu lucrez pentru creşterea mintii şi sentimentelor mele. Nu ma străduiesc să simt şi să înţeleg mai mult în studiile mele şi viaţa cotidiana. Nu ma limitez; pur şi simplu nu este directia in care văd pentru mine insumi. Pana la urma, doresc să achiziţionez o nouă calitate, care nu este în interiorul inimii şi minţii vechi.

Am nevoie de o inima si o minte diferite! Este ca şi cum exista două imagini diferite. Mintea şi inima, care funcţionează în noua imagine a lumii, au grija de aproapele lor, chiar dacă nu ştiu încă ce este acest lucru. Dar revenind la vechea imagine este invers, am grijă doar de mine insumi.

Şi ambele aceste imagini au un drept absolut egal de a exista. Dar am nevoie sa descopar această a doua imagine, a doua realitate. Şi este imposibil s-o imaginez pana cand nu devine revelata. Noi doar ne pregătim pentru asta. Lumina vine la noi de la acea noua imagine în funcţie de eforturile pe care le facem s-o obtinem din poziţia noastră anterioară. Aceasta Lumina formeaza treptat in noi abilitatea de a începe să distingem această imagine de la distanţă şi, treptat, sa ne imaginam cum este. Dar ceea ce se întâmplă acolo numim „cunoaştere mai inalta”, dincolo de mintea noastră, aşa cum este scris: „Am văzut o lume opusa.”

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala, 09/02/12  Shamati # 16

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Ar trebui sa ne simtim responsabili pentru lume? Ce dorinta putem sa preluam noi azi de la lume pentru a aspira la calitatea de influenta/daruire intre noi?

Raspuns: Lumea are nevoie de corectie si noi trebuie sa avem grija de acest lucru. Iar pentru aceasta, noi trebuie sa ne corectam pe noi insine pentru a fi gata sa aducem  lumii metoda corectiei. Acesta este cel dintai motiv pentru care mergem in desert, la Arava.

La urma urmei, Creatorul doreste corectia vaselor sau a dorintelor care sunt cel mai indepartate de EL, pana cand ele se reunesc intr-una singura. Si trebuie sa intelegem ca noi suntem solii purtatori ai vointei Lui, muncitori, mentori, educatori. Pe scurt, muncim intr-o lume ce se vrea corectata si totul depinde de noi.

Pregatindu-ne pentru conventie, noi trebuie sa subliniem responsabilitatea pe care o avem pentru fiecare. Partea feminina a grupului nostru mondial este de asemenea foarte implicata in aceasta munca si ia parte la ea, gata sa ne ajute in orice mod posibil. Femeile se pregatesc pentru calatoria noastra si sunt mereu alaturi de noi cu intreaga lor inima si tot sufletul lor.

Nu putem uita nimic din asta. In concluzie, intreaga noastra corectie e necesara cu scopul de a o transfera lumii.

Din partea a 4-a a Lectiei zilnice de Cabala- 09.02.12 „Introducere la Studiul celor Zece Sfirot”

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: De ce cautam lumea spirituala prin ochii lumii corporale?

Raspuns: Asta e felul in care suntem construiti; acestea sunt dorintele noastre. Le putem satisface doar prin mijloacele care ne-au fost date: maini, picioare, cele 5 simturi si creierul.

Calculul meu este simplu: sa ma multumesc pe cat de mult posibil cu placerile dorite si constant sa raman satisfacut 100% din timp.  Dar in momentul in care ma apropi de limita satisfacerii, placerea dispare iar eu trebuie sa cobor putin. De exemplu inainte unei mese, trebuie sa fiu infometat pentru ca acea masa sa imi ofere placere.

Noi trebuie sa fim preocupati sa cream Kli-ul ( vasul) si satisfacerea potrivita lui.

Cu atat mai putin, satisfacerea nu trebuie sa anuleze deficienta, ci mai degraba sa o insoteasca. Este cel mai bine cand umplerea si deficienta merg mana-n mana; cu cat mai mult primesc, cu atat mai mult doresc; inca primesc si inca imi doresc, din nou si din nou.

Aici se naste o intrebare: Ce simt – placere eterna sau deficienta eterna, sau odata una, odata alta?

In lumea noastra singura posibilitate de a te bucura de ambele, de deficienta si umplere este posibila doar daca sunt directionate spre o a treia parte. Apoi ele amandoua sunt de dorit si exista in interiorul meu. Nu pe rand ci in acelasi timp, impreuna. Despre asta este spus, „ Dragostea acopera toate pacatele.”

Daca ele exista una langa alta, apoi din combinatia lor este creata linia mijlocie, iar eu ma simt satisfacut constant, fara sfarsit, fara nici o tranzitie intre deficienta si umplere. Si astfel ajung la forma infinitului, si nu am nevoie sa inlocui perioadele de deficienta si umplere.

Din partea a patra a Lectiei Zilnice de Kabbalah 6/2/2012, „ Introducere la Studiul celor Zece Sefirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Care este diferenta intre un mediu inconjurator integral bun si unul incorect?

Raspuns: Doar dorinta de a ne asigura ca obtinem nivelul perfect al starii noastre si nimic mai mult.

Cu alte cuvinte, oameni care inteleg ca nu exista alta alegere si ca noi trebuie sa iesim din criza, de preferat fara razboi si evenimentele dramatice si oribile care-l insotesc. Este mai bine daca noi ne directionam in mod voit spre aceasta si sa incepem sa o si facem. Studiem sistemul, incercam sa-l realizam si asta ne influenteaza pe fiecare. Nu exista altceva. In acelasi timp noi intesificam puterea scopului spre care nazuiesc ei, care este tainuit in natura, iar acest scop li se pare ca le straluceste de departe. Isi emana puterea, perfectiunea sa si acesta este viata lor. Si de aici ei dobandesc noi puteri.

Orice scop are puterea sa. Si cei conectati cu acesta pot munci peste masura.

Intrebare: Este aceasta aspiratie spre scop „ascensiunea”?

Raspuns: Da, de fiecare data noi ascedem in mod specific in relatia cu scopul. Dar cand suntem in grup, in aceasta mica comunitate, ne putem coordona corect.

Cum pot eu sti ca acest scop este, unde este, ceea ce reprezinta participarea benevola a rotilor dintate intr-un mecanism, etc? Si vad calea de a ma raporta corect la grup: daca ma comport corect in interiorul acestei mici comunitati cu maxima integrare si amabilitate fata de tot. Eu trebuie sa studiez consecintele tuturor gandurilor mele: ganduri, nu doar fapte. Gandul este actiune.

Gandurile noastre si dorintele joaca acelasi rol la urmatorul nivel al existentei noastre (nivelul uman – Adam, nivelul integrat) ca si actiunile ce le intreprindem la nivelul corporal curent.

De aceea trebuie sa castigam controlul asupra dorintelor si gandurilor noastre. Acesta este principalul lucru. Actiunile pot ramane la fel de taioase si crude precum intr-o sala de operatii dar ele vor fi directionate spre binele celorlalti. Principala transformare are loc in ganduri si dorinte.

Din “Lectie despre noua Lume” 7, 12/14/122

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Ce presupune actiunea de a te ridica deasupra egoismului? E un proces mental de activare  a unei anume intentii? Cum este ?

Raspuns: Poti incerca sa iti descoperi esenta fie independent sau cu ajutorul psihologilor. Doar te descoperi; e precum o operatie, iti asterni esenta in fata cu toate calitatile ei, dorintele si gandurile.

Calitatile ne sunt date de natura, dorintele se formeaza sub influenta mediului, iar gandurile se alcatuiesc pentru a executa si realiza aceste dorinte, pentru a obtine dorintele. Asta e modul in care suntem alcatuiti.

Cand vezi intregul tablou al lumii tale psihologice interioare, poti fi obiectiv fata de asta ca si cum nu ai fi tu si sa lucrezi cu tine insuti.

Daca in acelasi timp te conectezi la un scop special, pe care il doresti si pe care il poti atinge; incepi sa lucrezi corect cu informatiile tale interioare, calitatile obtinute de la parintii si inaintasii tai; munca cu dorintele acumulate din mediu pe parcursul procesului de dezvoltare si iti indrepti gandurile pentru scopul realizarii acestor dorinte si calitati pe cat de mult posibil. Iar daca vezi un anumit scop mare si serios inaintea ta – asta inseamna ca incepi sa lucrezi obiectiv cu proprietatile tale cu scopul de a atinge acest tel.

Acest tel este sprijinit de societatea inconjuratoare. Poti incepe sa lucrezi cu sprijinul societatii, cu judecata si aprobarea ei; asta e „ inima” care furnizeaza putere si energie ca sa incepi aceasta munca. Si aceasta  societate intotdeauna iti va arata directia exacta catre scop, pentru ca scopul este in interiorul actualei societati, in includerea ta in aceasta societate ca un element armonios.

In acest caz te ridici deasupra ta si te privesti dintr-o parte, din punctul de vedere al societatii. Si natural incepi sa te schimbi corect si obiectiv; mai mult de atat, te transformi independent de ceea ce simti in dorintele tale egoiste, in ganduri si calitati. Testul tau principal este in conectarea totala cu societatea, si in venirea cat mai aproape de scopul tau.

Daca este asa, te opresti complet din a face ce faci cu tine insuti. Asta se cheama sa „te ridici.”

O persoana trebuie sa ajunga la acest scop, la acest nivel de unu singur. Asta este asa pentru ca fiecare dintre noi trebuie sa atinga constient starea interactiunii cu ceilalti prin folosirea resurselor sociale interne si externe in acelasi timp. Dar persoana trebuie de fapt sa se schimbe in loc sa popularizeze metoda.

 Din „ Lectii despre o Noua Lume” Nr. 7,  14/12/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Egoism, Intrebare si Raspuns | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: In anii 1920 si 1930 un psiholog sovietic celebru, Vigotski, introducea conceptul de „zona proximei dezvoltari” care, printre altele, vorbeste de diferenta dintre Eul ideal si Eul real. Daca aceasta zona este prea mare, punctul de contact dintre cele doua concepte se rupe, iar persoana pierde contactul cu realitatea. Apar deceptia si minciunile, ceea ce s-a intamplat in Rusia. Vedeti vreo primejdie in faptul ca exista o diferenta mult prea mare intre tabloul ideal al unei societati integre si adevarata stare de fapt a omenirii?

Raspuns: Intelegeti ce este aceea o „necesitate naturala?” Daca in acest moment aceste idei sunt simple deziderate in Rusia, in statele noastre sunt absolut necesare. Daca a fost posibil candva sa cream o societate capitalista si sa para o lume vestica libera si infloritoare precum paradisul pe pamant pentru cei ce traiau intr-o Rusie demolata, saracita si murdara, in acest moment nu mai este cazul. Astazi o singura imagine apare in fata tuturor: anihilarea absoluta sau munca constructiva la alt nivel.

De aceea eu subliniez ca este necesar sa stimulam constant acest punct intr-o persoana. Alta solutie pur si simplu nu exista.

Spre exemplu, nu exista alta solutie pentru criza europeana curenta. Sunt incercari constante de a evita, de a amana luare deciziilor pana la noi intalniri, promitand ca se vor gandi la ceva pana atunci. Dar bineinteles nu e nimic la care sa te gandesti. Totul incepe cu „ Dumnezeu stie unde” pentru ca nimeni nu poate calcula si prevedea consecintele negative a acestei povesti fara sfarsit si fortei distructive crescande.

Nu exista alta cale. Asta in primul rand.

Si in al doilea, prapastia. Cred ca aici ar trebui sa ne angajam intr-o munca serioasa si, cel mai important, sa dezvoltam in mod progresiv societatea. Avem un singur mecanism de influentare a unui om: mediul inconjurator. Doar mediul inconjurator, nu exista alte posibilitati. Psihologic, sociologic – toate sunt bune, dar fara influenta mediului social asupra persoanei, aceasta nu se va schimba, si nu vom primi din partea societatii un scop pentru a trai impreuna.

Daca unii experti imi vorbesc despre aceasta, ii aud la un moment dat (un el sau o ea) cum se infioara pe moment, sunt surprinsi, ademeniti de un concept, iar eu sunt gata sa ma implic, sa actionez si sa ma straduiesc pt ceva chiar acum si aici. Dar dupa aceea, fara presiunea sociala, fara forta ce ma incojoara si ma obliga – nu o voi face niciodata.

Eu pretind o societate ce poate sustine aceasta idee si o miscare care sa ma oblige la implementarea ei eliberandu-ma de calitati personale precum invidia, gelozia, dorinta de elevare si realizare si sentimentul rusinii: cine sunt eu comparativ cu ei, cum apar eu in ochii copiilor si celor dragi mie. Aici trebuie sa utilizam resurse ce le avem la indemana (si sunt egotice din moment ce in jur exista egoism) pentru a convinge o persoana sa intre progresiv in necesitatea recunoasterii constiente a unificarii integrale cu ceilalti.

Specialistii, psihologii ar trebui sa promoveze asta, iar in spatele lor o cortina sociala – mass media.

Din “Discutie asupra unei educatii integrale nr. 6”, 12/14/11

Filed under: Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→