Intrebare: Cum poate stii cineva ca este bun sa fie profesor, si ca este potrivit sa predea la clase?

Raspuns: Pentru inceput, persoana trebuie sa aibe dispozitia de a invata, insemnand nu a citi (fiecare persoana poate face asta egoist), ci sa explice, sa observe cum elevul lucreaza, daca accepta ideile profesorului. Profesorul de asemenea are nevoie sa posede abilitatea de a invata de la elevi, sa se adapteze si sa explice conform acestor schimbari.

Nu cred ca oricine poate face asta; totusi, sunt multe de facut in educatie. Unora nu le place sa vorbeasca si sa explice, dar dintr-o data isi descopera latura de leader practic. Se joaca cu copii, organizeaza grupuri, ii duc in excursii.

Educatia naostra este diferita in felul in care la inceput dorim sa invatam copilul despre viata. Le aratam muzee, fabrici, spitale, desigur  in functie de varsta. Incep sa se familiarizeze cu aeroporturile, statiile feroviare, cu banci. Facem planuri de viitor, iar cand apar copii le explicam procesele de productie.

Le explicam cum va fi in viitor. Odata ce se intorc acasa, se aseaza in cerc si discuta despre lucrurile pe care le-au inteles, cum functioneaza un anumit mecanism, scopul sau si asa mai departe. Dorim ca ei sa stie totul despre viata: despre restaurante, spitale, fabrici, zoo. Isi iau notite in timpul excursiilor apoi scriu cate un eseu si il discuta apoi cu profesorii. Asta le dezvolta viziunea asupra lumii.

Facem multe lucruri in cadrul intelegerii reciproce.

Cand cineva se cearta, are o disputa sau o neintelegere, asta se discuta intre toti. Cateodata chiar imitam un proces: le atribuim copiilor roluri de judecator, avocati, jurati, martori, audienta. Rolurile se schimba data viitoare.

In felul acesta fiecare copil invata sa se vada prin ochii celorlalti: cum este vazut de judecator, procuror, audienta. Copilul incepe sa se dezvolte si sa vada o mai mare parte a lumii decat doar din unghiul sau.

Exista si alte exemple, dar elementul cheie este sa avem o discutie comuna, in cerc. Copilul nu trebuie doar sa stea in clasa si sa se uite la profesor: toti sunt egali in cerc, inclusiv profesorul.

Profesorul se coboara la nivelul lor si ramane intre copii, fara sa ramana in afara. Ii conduce in asa fel incat incat sa nu se observe.Ii invatam sa fie responsabili; sa judece, sa apere, sa acuze. Copiii au o enorma capacitate de a absorbi informatia, iar noi trebuie sa folosim acest lucru.

Fiecare persoana care poate preda sau conduce un grup, sa pregateasca un material sau sa dezvolte o metoda, poate fi profesor. Avem nevoie de profesionisti diferiti care sa lucreze cu fetele si baietii. De obicei studiaza separat, dar cateodata studiaza impreuna.
Din  Lectia 6 Conventia WE! 4/3/2011

Filed under: Educatie, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Cum predam Cabala copiilor?

Raspuns: Este foarte simplu sa explici orice fenomen unui copil. Pare greu doar pentru noi; cu toate acestea nu este chiar asa.

Este scris ca a invata un copil seamana cu a scrie pe o foaie alba de hartie, unde noi, adultii, trebuie sa scriem mazgalelile noastre. Pentru inceput trebuie sa ne neutralizam  gandurile, dorintele, prejudiciile si ideile preconcepute, sa stergem multe lucruri din ele si doar dupa aceea sa incercam sa scriem ceva. Dar experienta ne arata ca este mai usor sa lucrezi cu copiii.

Am drept exemplul experienta cu fiul meu. Cand am inceput sa studiez cu Rabash, a trebuit sa repet materialul de citit in timpul lectiei acasa. Fiul meu de sapte ani statea langa mine, si eu citeam textul pentru a putea intelege mai bine materialul. Am vazut ca incepuse sa il inteleaga si sa si-l aminteasca mai bine decat mine. Ii puneam intrebari si el imi raspundea corect.

Apoi am inteles ca cu cat mai pura era persoana, chiar daca doar un copil, cu atat mai natural era sa inteleaga Cabala. Si asta pentru ca in realitate este o stiinta naturala, si noi vedem asta la copii. Sunt invidios sa vad cat de bine inteleg totul!

Multe lucruri le memoreaza prin simpla repetitie, chiar daca nu are sens pentru ei, pentru ca mecanismul senzorial nu a fost inca dezvoltat. Senzatia va veni mai tarziu, in timpul eruptiei hormonale. Dar pana atunci ei deja vor fi plini de legi si formule. Deci odata ce hormonii lor incep sa lucreze si dorintele sa dea navala, ei deja vor stii cum sa lucreze cu ele.

Din  Lectia 6, Conventia WE! 4/3/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Cum ne putem alatura noi, studentii tai, mintii tale?

Raspuns: Ce inseamna „mintea mea”? Esti cu mine daca te poti anula, daca iti poti cobori dorinta in fata dorintei mele. Daca participi la lectii, nu inseamna neaparat ca esti cu mine. Asta inca nu inseamna studiu cu adevarat.

De fapt, unitatea trebuie sa fie interioara; nu este doar ceea ce auzi. Ne unim prin dorintele noastre, scopuri, si actiuni comune. Cel care evoca proprietatea de a darui prin actiuni este cel ce studiaza. In acest caz studiezi cu adevarat intelepciunea. Nu vei putea primi intelepciunea, Lumina Hochma (Intelepciunea) de la mine daca nu activezi Lumina Hassadim (Mila) ca si vas. Si Hassadim inseamna autoanulare si unitate atunci cand esti gata pentru asta.

Faci loc pentru fiecare suflet in inima ta, si apoi toate aceste suflete vor umple acest spatiu. Intreaga realitate ti se intoarce. Asadar se intoarce exact prin anularea ta.
Din partea a 4a a  Lectiei zilnice de Cabala 4/30/2011, “Mintea care actioneaza”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Reacţiile sufletului la stările prin care trece sunt reflectate în cuvintele Cabaliştilor. Această reacţie este colecţionată în cartea de rugăciune denumită Sibbur (ordinea stărilor prin care s-a trecut). Nu înţelegem ce descrie rugăciunea, nici impresiile sufletului ce sunt înregistrate în apelaţii, scrisori, combinaţiile lor, sau aranjamentul cuvintelor în propoziţie.

Întreaga carte de rugăciune este organizată astfel încât cuvintele ei să exprime stările prin care trece orice suflet ce suferă transformări la o stare specifică. Nu este necesar să articulăm cuvintele cu voce tare. Sufletul le va simţi în interior; rugăciunea va deveni construcţia lui interioară.

Fiecare literă este o ordine anume, o secvenţă, a forţei ce primeşte şi dăruieşte. În plus în interiorul literelor, sunt “mărci vocale” senzaţiile, o TANTA completă (Ta’amim, Nekudot, Tagin, Otiot sau Lumină, puncte, coroane deasupra literelor, litere), a stărilor prin care trecem.

Dorinţele noastre alternează şi iau tot felul de forme ce ne dau diferite sentimente. O persoană nu are cu adevărat nevoie de o carte de rugăciune. Dacă experimentează astfel de stări interioare, el va deveni rugăciunea sa.

Cu alte cuvinte rugăciunea este expresia exterioară a senzaţiilor spirituale interioare. O persoană nu are cu adevărat nevoie de o carte de rugăciune. Dacă simte asemenea stări interioare, ele vor deveni rugăciunea sa.

O carte de rugăciune este necesară pentru a te uita la forma literelor şi a vizualiza (dacă suntem deja pregătiţi pentru asta) prin ce stări trebuie să trecem, pentru a ne putea imagina ce ne aşteaptă. Dacă sunt deja într-o lume spirituală, atunci bazat pe ce scrie în cartea de rugăciune îmi dau seama ce mi se va întâmpla, în ce stări voi inta.

În această lume sunt familiar cu diferite emoţii umane. De exemplu atunci când citesc un roman, pot simţi şi experimenta evenimentele ce au fost descrise interior. Acelaşi lucru este valabil şi pentru lumea spirituală.

din partea a 3-a a  Lecţiei zilnice de Cabala din 4/21/2011, Beit Shaar HaKavanot

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Munca interioara, Rugaciune | Add Comment/Ask Question→

Dezvoltăm o metodă de corecţie în timpul lecţiilor noastre zilnice. O construim din sursele primare şi din explicaţiile lor, din întrebări şi răspunsuri. Creăm un sistem educaţional în aceeaşi şablon.

Un canal special de diseminare a înţelepciunii Cabala pentru întreaga lume este deschis aici. În definitiv, educaţia este o mare durere de cap pentru părinţi. Toţi sunt îngrijoraţi cu privire la copii lor în toate părţile lumii: America de Nord sau de Sud, Asia, Africa, Rusia şi Europa, China şi Japonia. Problema educaţiei se ridică acum peste tot la diferite niveluri.

De aceea lumea este pregătită să asculte dezvoltarea noastră din această zonă. Comunicăm cu Unesco, organizaţia de vârf responsabilă cu educaţia din lume. Am fost foarte bine primiţi şi reprezentanţii noştri au participat deja la două evenimente în New Zork şi Moscova.

Am descoperit că lumea acţionează pentru a rezolva această problemă, dar nimeni nu are soluţia. UNESCO are aşteptări mari de la noi şi sunt impresionaţi de cantitatea materialelor noastre referitor la aceast domeniu. Este adevărat că azi materialele noastre sparg toate barierele. În fiecare săptămână producem 50-100 de pagini de text nou. În acelaşi timp publicăm o carte ce va fi publicată sub îndrumarea UNESCO. Încă câteva proiecte aşteaptă la rând.

Nu e nici un dubiu că, dacă reuşim să creeăm o generaţie “bună,”  ei la rândul lor vor şti cum să-şi crească copii. Din acest motiv, întreaga problemă este găsirea unui mod să formăm o generaţie care să primească ceva mai mult decât obişnuita cunoaştere, ce ne va da abilitatea să-i transformăm pe copii în fiinţe umane în adevăratul sens al cuvântului.

Ei vor şti motivul şi scopul existenţei lor, cum se pot conecta împreună, de ce încep prin spargere şi de ce trebuie să se corecteze. Pe scurt vor şti cum să aibă o atitudine corespunzătoare pentru această lume.

Apoi realizăm programele educaţionale cu grupurile copiilor noştri. Corectăm aceasta şi găsim multe noi căi între timp. De exemplu, am descoperit faptul că copii se învaţă unul pe altul foarte bine. Astfel, cei de paisprezece ani îi învaţă pe cei de zece ani.

Aceasta se întâmplă deoarece cei tineri îi văd pe cei mai învârstă ca modele, şi vor să fie ca ei, iar ceilalţi sunt mândri de rolul lor. Diferenţa de vârstă crează o minunată legătură. Per ansamblu copiii ce cresc după metoda cea nouă devin complet diferiţi.

În esenţă, toată Cabala este o ştiinţă a educaţiei; o folosim pentru a ne educa. Oricum, asta devine evident printre copii. Nu este o greşeală că s-a întâmplat să crească în braţele noastre din pruncie. Porblema depinde numai de noi pentru că sunt deja pregătiţi să primească metoda de educaţie spirituală de la noi.

Studiul celor zece Sefirot ne explică creşterea persoanei spirituală în interiorul nostru. Putem creşte un copil în acord cu aceleaşi principii aşa cum îl purtăm peste ani (grade) către maturitatea nu doar fizică ci şi spirituală. Aceasta este metoda pe care încercăm să o dezvoltăm, construim şi realizăm.

În această vară plănuim să deschidem o tabără de vară de două săptămâni pentru copiii din toată lumea. Programul va fi transmis pe internet astfel ca orice copil să se conecteze la activităţile comune deoarece acestea se vor întâmpla în timpul vacanţei de vară. Vom încerca să sprijinim unitatea copiilor pe viitor astfel încât să crească şi să devină viitorul  noul grup internaţional fizic şi virtual.

Din  Lecţia 6, Congresul WE! 4/3/2011

Filed under: Congrese, Educatie, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Baal HaSulam, Beit Shaar HaKavanot (Poarta intentiilor), Capitolul “Cu privire la exodul din Egypt”: In noaptea de Paste, Zeir Anpin creste pana la cel mai mare stadiu, si totusi, in aceasta noapte, o astfel de Lumina enorma este revelata incat este chiar mai mare decat Lumina de Sabbath.

Tot ceea ce se afla in Zeir Anpin al lumii Atzilut este trimis jos la suflete. Daca noi aici jos, nu intrebam si nu evocam ZA, ramane in starea sa mica, VAK, unde Malchut este doar un punct. Cand acolo se afla doar Lumina VAK in ZA, Hassadim (Mila), Malchut nu are nimic deoarece ea a primit dorinta si nu poate fi umpluta doar cu Lumina Hassadim.

De aceea, acesta este un stadiu de pregatire care nu are nimic de-a face cu nici o actiune spirituala. Toate celelalte stari sunt definite de cat de sus ZA se poate ridica (deasupra cererii noastre) peste starea mica.

Procesul prin care trecem in timpul exodului din Egypt, de la sclavia dorintelor aflate sub Parsa,  nu este simplu si nu corespunde ordinii rutinei zilnice: sase “zile ale saptamanii” urmate de a saptea “zi”, sambata. Sambata este aranjata “asemanatoare lumii viitoare” si, conform muncii spirituale efectuate in cele “sase zile de lucru” care ne aduc “trezirea de Sus” si rezultatul sau: dorinte corectate.

Totusi, exodul din Egypt este o “noapte”, nu o zi asa cum este sambata. Este un semn ca o mare Lumina Hochma (intelepciune) este revelata si care nu este acoperita de Lumina Hassadim. Deci, se simte nu ca si o Lumina ci ca o “noapte Egipteana”, enorma Lumina Hochma care nu poate emana la noi.

Suntem prezenti constant intr-un ocean de Lumina, si suntem fie incapabili sa stabilim o relatie cu el (si apoi pur si simplu nu o putem simti, ca si acum), sau putem apropia Lumina si obtine exact aceeasi proprietate pe care o are. Apoi, conform legii echivalentei de forme, o vom putea simti. Daca sunt in aceeasi daruire ca si Lumina, apoi intre noi apare  o senzatie privita ca revelatia Luminii, a Creatorului fata de fiintele create.

Alternativ, poate exista o stare opusa unde nu  simt ca ma apropii de Lumina, daruire, ci dimpotriva, o simt venind mai aproape de primire, opozitia mea cu unitatea. Acesta nu poate fi perceput ca un castig material, ci lipsa de unitate intre sufletele care ma fac sa simt intunericul. Acesta are o semnificatie spirituala.

Intotdeauna ne confruntam cu ceea ce este peste nivelul animat, insemnand cu munca interioara care are fructe “positive” sau “negative”, si persoana simte transformarile la fel ca si Lumina care se arata sau intunericul. In cel mai rau caz, persoana nu simte nimic, ceea ce inseamna ca nu lucreaza deloc. Esenta povestii de Paste este o ordine neobisnuita (Seder) pentru a primi Lumina care ne trezeste si ne conduce afara din Egipt.
Din partea a 3a a  Lectiei zilnice de Cabala 4/21/2011, Beit Shaar HaKavanot

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Ce inseamna sa ceri de la Creator si cum putem cere ceva de la EL? Ar trebui doar sa spunem in sinea noastra: Corecteaza-mi calitatile?

Raspuns:  Cand o persoana incepe prima oara sa faca aceasta, ea se intoarce spre Creator ca si cum EL ar fi un individ, o autoritate externa, o forta externa care este in afara lui ca si cum s-ar ruga unui “ idol “  sau vreunei imagini fanteziste. Dar nu poti face nimic in legatura cu asta. Acesta e modul in care ne imaginam Creatorul la inceput.

Oricum ar fi, mai tarziu incepem sa descoperim ca aceasta forta exista doar in interiorul nostru in concordanta cu interdictia, “ Sa nu-ti faci alti dumnezei pentru tine,” referindu-se la aceia care sunt in exteriorul tau.

Noi sapam adanc si mai adanc in interior, unde descoperim ca Creatorul este situat precis in cel mai adanc punct al nostru. Este precum mama ta, care ti-a dat nastere si de aceea este perceputa de tine ca cea mai profunda forta care te-a creat, fiind punctul tau de origine, sursa ta. In acest fel o persoana il simte pe Creator.

Creatorul incepe sa fie simtit in interiorul tau ca cea mai intensa sursa de energie, sentimente si ratiune.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Intrebare:  Predau intr-o scoala medicala si observ durerea oamenilor din jurul meu. Cum le pot alina aceasta durere?

Raspuns: Toate tipurile de suferinta vin doar din faptul ca nu suntem in armonie cu forta comuna a naturii; nu ne aflam intr-o stare de  daruire reciproca. Fiecare persoana primeste lovituri in concordanta cu radacina sufletului sau si a  starii generale a locului  sau in sistemul comun.

Unii oameni nu simt nici loviturile nici crizele. Se pare ca acestea trec pe langa ei. Altii traiesc intr-o teama constanta.

Oamenii sunt diferiti: Unii ating corectii spirituale si isi eleveaza sufletele, in timp ce altii traiesc in momentul prezent fara sa se gandeasca in legatura cu viitorul. Fiecare persoana traieste in concordanta cu nivelul dezvoltarii sale. Abia acum o masa larga de oameni incepe sa vina spre corectie.

Exista o cauza a suferintei: nepotrivirea cu forta comuna a naturii. Acesta e motivul pentru care solutia vine astfel. Exista doar o lege: ehivalenta de forma.

Din Lectia 7, Conventia WE 4/3/2011

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Suferinta | Add Comment/Ask Question→

Doar o persoana, in sincronizare cu radacina sufletului sau, care doreste sa gaseasca unica,unificata forta superioara care guverneaza realitatea, este “ ajutata” de Sus si ii sunt trimise obstacole. Creatorul continua sa reveleze  noi dorinte in el sau in ea, care ii ispiteste in directii variate. Asa ca, cineva uita ca nu exista nimeni in afara de Creator si devine incurcat din nou si este incapabil sa alcatuiasca imaginea fortei unice in interiorul lui, spre care cineva ar trebui sa se intoarca.

Toate dificultatile sunt ajutorul de Sus trimis in forma de obstacole cuiva care poseda o aspiratie indreptata spre gasirea Creatorului. Si o persoana crede ca ceilalati au reusit in pastrarea acestei unice picturi, a unicei senzatii ca nu exista nimeni in afara de Creator. Dar pentru el aceasta imagine paleste constant si se pierde.

Este usor pentru lume sa o spuna, dar el este singurul pentru care este dificil, si el se zbate constant prin ea ca si cum ar fi in ceata si nu intelege cine actioneaza: el insusi, Creatorul, sau amandoi, si ce relatie ar trebui facute cu EL. Nimic nu este clar.

Se pare nedrept ca el primeste doar dificultati de la Creator in loc de ajutor. Asa este cum un Creator iubitor si bun ar trebui sa actioneze? Atunci de ce EL foloseste asemenea dispozitive iscusite si il confrunta pe om cu asemenea probleme in viata si din care noi nu stim cum sa scapam?

O persoana crede ca nici cel mai crud individ nu ar face asa ceva. La urma urmei, de unde vine intreaga cruzime din lume daca nu de la aceasi forta superioara?  Cele mai brutale si oribile lucruri vin de la o singura forta, si mai mult de atat, noi trebuie sa decidem ca forta asta este buna, a tot iubitoare, si lucreaza doar pentru bine, asa este aceasta?

Daca aruncam o privire asupra lumii, este imposibil sa  admitem aceasta. Doar devenim convinsi cat de usor este sa devenim confuzi si sa ne facem dubii despre unicitatea acestei forte, cand vedem lumea inaintea noastra, plina de suferinta, probleme, violenta, teroare, si ura.

Nu este aceasi forta superioara care cauzeaza asta? Sigur, deoarece nu este nimeni in afara de EL si noi nu facem nimic noi insine. Eu vad cu propri mei ochii ca lumea este guvernata de o forta a raului si nu o forta a binelui. Si oricat as incerca sa ma mentin in gandul ca ca nu exista nimeni decat bunul Creator, ma balansez de parca as sta pe un varf de ac si sunt pe cale sa ma prabusesc. La urma urmei, din orice directie primesc dovada ca este contrar, si chiar pare real pentru mine.

Nici macar nu pot inchide ochii la ce se intampla si ma mint pe mine. Observ cat se poate de limpede ca trebuie sa il cunosc pe Creator! Si apoi, o adevarata nevoie se naste in mine. Eu nu sunt binevoitor sa il vad pe EL ca fiind o forta malefica! Ci pentru mine, ca sa il experimentez ca o forta buna, solicit ajutorul Lui.

Din prima parte a Lectiei Zilnice de Kabbalah 4/26/2011, Shamati Nr.1

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Fetiţa mea de trei ani urmăreşte lecţiile tale împreună cu mine. Este acest material de ajuns pentru ea sau mai trebuie şi alte materiale?

Răspuns: Aud multe întrebări asemănătoare aici şi mă surprind foarte mult. Ce aştepţi de la un copil atât de mic? Cine ţi-a spus ţie că trebuie să ţii o fetiţă de trei ani la lecţii? Unde ai văzut asta? De ce nu înveţi din ceea ce facem noi cu copiii noştri?

Noi nu facem asta. Vezi ce facem noi, şi fă la fel. Noi lăsăm treptat copiii mai mari de şase ani să asculte anumite lucruri şi să cânte cu noi.

Din Lecţia 7 de la Convenţia WE! 4/3/2011

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→