Omul trebuie să spună opusul a ceea ce a spus înclinației rele. El ar trebui să trimită mesageri către înclinația rea, adică să-i spună înclinației rele că în munca sa, omul ar trebui să fie la fel ca îngerii, adică un Kli [vas] de dragul Creatorului (Rabaş, Note alese, 375, “Iacob a trimis”)

Să trimiți mesageri către înclinaţia rea ​​înseamnă să fii atent la egoismul tău și să apreciezi cât de mult s-a schimbat ca urmare a unei astfel de atitudini față de el – s-a întărit, sau dimpotrivă, poate a dispărut complet?

Întrebare: Cum poți înțelege că înclinația spre rău îți spune că nu totul este bine cu tine?

Răspuns: Doar un prieten din grupul de zece vă poate arăta asta.

Întrebare: Deci ar trebui să așteptăm ca prietenii să ne trezească?

Răspuns: Nu, ar trebui să te străduiești în mod constant către scop, astfel încât să-l poți menține din ce în ce mai puternic, în fiecare moment.

Din Lecția zilnică de Cabala 12/8/24, Scrierile lui Rabaș – Art.375-“Iacob a trimis”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Eu percep lumea noastră ca un fel de barieră impusă între mine și Creator; sensul acestei imagini îmi este ascuns – cine mi-o furnizează, de ce și cu ce scop. Prin urmare, trebuie să trecem cumva prin aceste ascunderi stratificate pentru a-L prinde și a începe să-L revelăm.

Însuși începutul acestei revelații constă în faptul că mai întâi încep să-mi imaginez că totul în jurul meu este o imagine pe care Creatorul o dezvoltă printr-un efort de voință. Această lume întreagă în imaginea ei tridimensională cu toți oamenii care acționează în ea, cu tot ceea ce se întâmplă este ceea ce Creatorul desenează în faţa mea.

În al doilea rând, faptul că exist cu calitățile, proprietățile, dorințele mele, viziunea mea despre această lume și toate datele mele inițiale – cu ajutorul cărora le văd și simt exact așa – este de asemenea, planificat și creat în mine de către Creator dinainte. Prin urmare, imaginea exterioară a lumii, tot ceea ce este în jurul meu și în interiorul meu și tot ceea ce se obține în conexiunea dintre calitățile mele interioare și influențele externe, numite „lumea” – totul este de la Creator.

Dar eu însumi, unde sunt? Eu însumi sunt doar un efort care mă străduiesc să mențin imaginea în așa fel încât tot ceea ce este desenat înaintea mea să provină de la Creator. Tot ceea ce este în mine, toate calitățile mele cu ajutorul cărora văd și analizez această lume, vin tot de la El.

Și eforturile mele, probabil vin de la El. Cine mă îndeamnă să caut sursa vieții, sensul vieții, esența existenței și de ce totul se întâmplă în jurul meu așa, este tot Creatorul.

Din Lecția zilnică de Cabala 4/9/19, Munca în ascundere (Pregătire pentru Convenția din Moldova)

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Comentariu: Pe măsură ce dorințele cresc, apetitul meu crește și nevoile mele se schimbă. Ceea ce mi-a fost suficient ieri nu mă mai satisface astăzi.

Răspunsul meu: În mod firesc, dorințele noastre evoluează. Când omul începe să studieze Cabala, apar multe dorințe noi. Dintr-o dată s-ar putea descoperi o nouă apreciere pentru mâncare care anterior a trecut neobservată sau părea neimportantă.

De asemenea, dorințele sexuale se intensifică și devin adesea un obstacol semnificativ pentru cei care avansează spiritual, deoarece ele sunt în contrast puternic cu relația cu Creatorul. Poate părea că intimitatea fizică cu sexul opus nu are legătură cu conexiunea spirituală cu Creatorul, dar ele sunt profund conectate. În această lume, dorințele sexuale devin o provocare profundă, iar Creatorul le folosește pentru a tulbura bărbații cu astfel de probleme.

Acest fenomen a avut loc pentru toți cabaliștii și s-au scris multe despre el. Uniunea spirituală cu Creatorul, cunoscută sub numele de „Zivug de Haka’a”, este descrisă în textele cabaliste ca fiind asemănătoare cu intimitatea fizică din lumea noastră. Este o dinamică paralelă, una opusă celeilalte.

Linia stângă ademenește omul cu aceste gânduri și dorințe, în timp ce el trebuie să se ridice deasupra lor folosind linia dreaptă, alternând între stânga și dreapta. Aceste provocări se manifestă mai puțin vizibil cu alimentele, deoarece este o nevoie mai animalică, de întreținere. Cu timpul însă, chiar și dorințele legate de alimente pot deveni mai pronunțate.

Dorințele sexuale de obicei nu apar imediat. În primele etape ale studiului, omul ar putea spune: “Nu simt nimic; asemenea lucruri animalice nu mă interesează.” Dar întrebați aceeași persoană un an sau doi mai târziu și poate fi deja o problemă semnificativă. După încă un an sau doi, devine o provocare și mai mare.

Astfel se spune: “Oricine este mai mare decât prietenul său, înclinația lui este mai mare decât el”. De asemenea, se remarcă faptul că cei care se apropie de conexiunea spirituală cu Creatorul experimentează cele mai distinctive și intense impulsuri în relațiile sexuale. Nu este vorba despre actele fizice în sine, ci despre modul în care reflectarea luminii superioare, sau chiar modul în care lumina superioară în sine, se manifestă în funcție de faptul că te apropii din stânga sau din dreapta.

Comentariu: Dar asta sună oarecum ascetic.

Răspunsul meu: Nu, nu ar trebui să existe asceză. Omul ar trebui să se căsătorească și să aibă o familie. Un bărbat nu ar trebui să studieze Cabala fără a fi căsătorit, așa cum se precizează în surse. Deși nu impunem acest lucru ca o cerință strictă, în general, un bărbat este de așteptat să se căsătorească și să întemeieze o familie.

Acest lucru nu ușurează calea spirituală, dar aceste condiții sunt necesare. În lumea noastră, trebuie să creăm o reflectare a lumii spirituale. Așa cum conexiunea spirituală și avansarea către Creator sunt esențiale în domeniul spiritual, lumea fizică oglindește acest proces prin relații și procreare. Aceasta este ceva pe care suntem obligați să o împlinim.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Cum pot prietenii cei mai puternici să facă față confuziei și gândurilor străine fără responsibilitate reciprocă și un legământ între ei?

Răspuns: Cum putem depăși mai bine toate problemele cu ajutorul garanției reciproce? Suntem obligați să împărtășim nu ceea ce ni se întâmplă, ci să discutăm despre ceea ce este scris în surse, să le amintim prietenilor, și astfel să prevenim acțiunile lor greșite.

Și dacă se confruntă deja cu stări greșite, atunci astfel de discuții îi vor ajuta să înțeleagă de unde vin ele și cum să le corecteze.

Omul nu se poate mișca doar pe un picior, cel drept, trebuie să meargă și cu piciorul stâng. Dar partea stângă ar trebui să fie foarte scurtă.

Dar când încercăm să o reducem, în mod natural îi creștem intensitatea în aceeaşi măsură. Cu cât obstacolul durează mai puțin, cu atât va fi mai intens, deoarece puterea lui, înmulțită cu timpul dă o anumită putere egoistă suplimentară deasupra căreia ne ridicăm apoi în linia dreaptă.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Când întunericul sau obstacolele mă copleşesc, mă simt îngrozitor, dar mi se spune că trebuie să mă bucur. De ce anume să te bucuri?

Răspuns: Dacă sunt conectat la Creator și înțeleg că El îmi trimite toate aceste stări, mă pot bucura. Dar dacă mă simt rău, cum pot să mă bucur simultan? Aici începe să se dezvolte în noi o nouă calitate. Mă pot bucura de faptul că mă simt rău pentru că arată că sunt încă legat de egoismul meu.

În măsura în care simt durerea, încep să realizez cât de cufundat sunt în egoism și cât de mult îmi doresc să mă ridic deasupra lui. Aceasta este o stare intermediară între stările egoiste și cele spirituale.

În starea egoistă simt durere, dar în starea spirituală, simt că mă ridic deasupra egoismului. Prin urmare, experimentez bucurie din faptul că, deși simt durere, mă ridic deasupra ei. Deja îmi disprețuiesc egoismul, vreau să mă detașez de el și mă aflu într-o stare opusă lui Faraon — vreau să scap de el. Astfel, mă bucur de „urgiile egiptene” care îmi afectează egoismul.

Îmi amintesc cum Rabaş își arăta corpul și spunea: „Lasă-l să sufere”. Însă nu este vorba despre suferința auto-provocată a asceților care se supun în mod deliberat durerii fizice. Este înțelegerea faptului că egoismul tău, în suferința lui, te ajută să te desprinzi de el.

Dar aceasta este o tehnică. Așa că, indiferent cât de mult aș explica, doar practica graduală vă va arăta cum se face.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

În lumea noastră care este construită nu pe dăruire, ci pe primire, dacă creăm o uniune a mai multor oameni care doresc să interacționeze între ei în calitatea dăruirii, atunci acești oameni formează o structură care poate fi influențată din exterior de calitatea Creatorului — dăruirea.

Prin urmare, pentru a începe să atragem calitatea Creatorului către noi, trebuie să creăm aparent un fel de calitate a dăruirii între noi. Aparent. În realitate, nu este calitatea dăruirii, dar totuși procedăm ca și cum ar fi. Așa cum se joacă copiii de-a adulții, noi, ca egoiști, ne jucăm de-a spiritualitatea între noi.

Când fiecare om încearcă să-și restrângă egoismul și să se unească cu ceilalți în mod altruist, în sprijin reciproc, această stare se numește garanție reciprocă. În acest fel, creăm un anumit sistem de forțe.

Din Pregătire pentru Lecția zilnică de Cabala 3/9/19

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Trebuie să luăm întotdeauna în considerare scopul, care este „a face bine creațiilor Sale”. Dacă o înclinație rea vine la un om și îi pune toate întrebările lui Faraon, el nu ar trebui să răspundă cu scuze slabe, ci să spună: „Acum, cu întrebările tale, pot începe în munca de dăruire”.

Aceasta înseamnă că nu ar trebui să spunem despre întrebările înclinației rele că ne-au venit pentru a ne coborî din gradul nostru. Dimpotrivă, acum ne oferă un loc de muncă, prin care vom urca gradele de întregime. Adică, orice depășire în muncă se numește “a merge în munca pentru Creator”, deoarece fiecare bănuț se unește într-o sumă mare”. Adică, toate momentele pe care le depășim se acumulează într-o anumită măsură necesară pentru a deveni un Kli pentru primirea abundenței (Rabaş, Articolul 22, „Întreaga Tora este Un Singur Nume Sfânt”).

Avansarea spirituală începe cu a lucra la o dorință egoistă foarte mică – la gradele naturii minerale, vegetale și animale – pentru că nu avem nimic altceva în noi.

După multe milenii de dezvoltare animalică, ajungem într-o etapă specială în care apare în noi o întrebare despre sensul și esența vieții. Aceasta marchează începutul gradului „uman”. Această distincție este cea care separă animalul din noi de umanul din noi.

Cu această dorință începem să căutăm cum să continuăm să existăm. Nu mai pot trăi la nivel pur animal, deși tot mă atrage, mă ține jos și mă împiedică să mă ridic, ca și cum mi-ar lega picioarele de planul egoist.

Fiecare individ, precum și societatea și umanitatea în ansamblu, trece prin aceste etape. Putem vedea că nu există altă cale – Forța superioară, programul de guvernare, ne conduce către o stare în care suntem forțați să începem dezvoltarea noastră spirituală. Acest lucru se poate întâmpla fie prin suferință, fie prin faptul că ești împins spre fericire cu un „băț”, fie prin a fi atras către spiritualitate cu ceva dulce; nu există altă cale.

Pentru a avansa fără suferință, așa cum a făcut omenirea de-a lungul veacurilor prin scufundarea în noi războaie, noi probleme și condiții îngrozitoare, trebuie să atragem preventiv Forța superioară. Această forță nu ne-ar împinge înainte cu suferință, ci ne-ar împinge atrage cu plăceri.

Dacă ne unim unul cu altul, Îl vom dezvălui pe Creator – calitatea dăruirii, calitatea iubirii și calitatea conexiunii.

Omenirea se apropie acum de acest punct, deoarece tot mai mulți oameni devin interesați de înțelepciunea Cabala. Această înțelepciune este construită tocmai pe dezvoltarea egoismului.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – “Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Putem spune că simţirea noastră comună duce grupul înainte?

Răspuns: Ceea ce ne mişcă înainte este tocmai unitatea noastră în efortul de a dezvălui Creatorul din ea, care este punctul cel mai central, punctul nostru de echilibru.

Când împreună dorim să ne dăruim reciproc și să primim unul de la celălalt pentru a menține echilibrul dinamic, construim o platformă din grupul nostru de zece care se ridică constant.

În cadrul acestui proces, unii experimentează egoismul liniei stângi, în timp ce alții experimentează dăruirea liniei drepte. În acest fel, urcăm continuu ca pe un disc care variază și se ridică datorită acestor mișcări. Cheia însă, este punctul central al discului în care suntem cu toții uniți. În această unitate prin conexiunea noastră cu Creatorul, Îl revelăm.

În locul în care Creatorul este revelat, începem să construim un Parţuf cu ajutorul restricției (Ţimţum), a unui ecran (Masah) și a unei conexiuni prin lovire (Zivug de Hakaa) cu Creatorul. Toate acestea trebuie să fie stăpânite de noi.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – “Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Unificarea liniilor din dreapta și din stânga este similară cu un pendul. Cum îl putem ghida mai repede până la punctul în care unul se transformă în celălalt, și indiferent de amplitudine, să creăm un mecanism care să îl ajute la transformarea în linia de mijloc?

Răspuns: Într-adevăr, pe calea spirituală suntem ca un pendul care se balansează dintr-o parte în alta. În primul rând, se deplasează spre negativ, spre partea stângă, acumulând egoism în noi. Apoi, pe măsură ce lucrăm în grup, studiem și ne angajăm în diseminare, atragem lumina superioară, determinând balansarea pendulului spre dreapta.

Cum putem crește amplitudinea astfel încât pendulul să se balanseze proporțional cu acțiunile noastre și să obținem controlul asupra lui? Acest lucru poate fi realizat doar în grupul de zece. Nu există altă cale.

Dacă dorim să fim asemănători Creatorului, trebuie să o facem prin interacțiunea noastră reciprocă în cadrul grupului. Pentru aceasta, este nevoie de cel puțin doi oameni: unul lucrează împotriva egoismului celuilalt, ceea ce înseamnă, la rândul său, să lucreze împotriva propriului egoism. La urma urmei, de îndată ce apare cineva în fața mea, egoismul meu este declanșat. Altfel, sunt într-o stare pur animalică, căutând doar împlinire corporală.

Doar atunci când mă confrunt cu cineva ca mine și apar sentimente precum invidia, gelozia, competiția sau diverse relații reciproce între noi se activează adevăratul egoism. Prin asta pot merge mai departe.

Singura modalitate de a accelera acest proces este într-un grup, înțelegând că aceasta este provocarea noastră colectivă și acționând în consecință.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – “Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Punctul de sprijin în munca spirituală asupra sentimentelor interioare: este ceea ce considerăm dăruire, dăruire pentru noi?

Răspuns: Punctul nostru de sprijin spiritual nu este o senzație din interiorul nostru, ci un sentiment care se găsește în centrul grupului.

Apare, dispare și reapare în funcție de eforturile noastre. Cu toate acestea, tocmai acest punct ne servește drept sprijin.

Nu poate exista un punct de sprijin în mine personal, deoarece acesta ar fi pur și simplu un punct egoist. Eu am nevoie şi de asta, trebuie să o simt, dar nu este punctul de sprijin.

Punctul de sprijin este în afara mea, în centrul grupului de zece. Când ne străduim să găsim acest punct central comun printre noi, el devine o descoperire profundă – centrul sufletului.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – “Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→