“Ai gena ucigașă în tine?” (Quora)
Michael Laitman, pe Quora: “Ai gena ucigașă în tine?“
Fiecare persoană are înclinația de a ucide, pentru că fiecare conține un întreg set de dorințe, de la cele mai bune la cele mai rele.
Dacă îi ucidem pe alții, fie că este în război sau în orice alte stări, de fapt ucidem o parte din noi înșine, pentru că existăm într-o dorință colectivă, într-un sistem comun.
Tot ceea ce există în natură la toate nivelurile ei – mineral, vegetal, animal și uman – este în interiorul nostru. Ca atare, dacă ucidem pe cineva sau ceva, omorâm o parte din noi.
Ne trezim astfel că trebuie să justificăm folosirea oricărui lucru din această lume pentru noi înșine, pornind de la o înghițitură de aer și până la copacii pe care îi tăiem, animalele pe care le ucidem pentru hrană și terminând cu viața altor oameni. Un astfel de principiu se extinde la orice luăm de dragul nostru. Totul are nevoie de o formă de corectare.
Orice primim în beneficiul nostru, ucidem acea parte a cosmosului și trebuie să ne asumăm cumva responsabilitatea pentru asta. De aceea există diverse binecuvântări pe care oamenii le spun pentru multe astfel de acțiuni.
Unii oameni simt subconștient o responsabilitate față de orice iau de la natură. Sunt oameni care înainte de a bea ceva, toarnă puțin din ceașcă sau taie o bucată de pâine înainte de a mânca și o pun deoparte. Acestea și alte asemenea acțiuni se desfășoară în obiceiurile diferitelor națiuni. Indică înțelegerea lor că iau de la natură într-un mod în care nu vor returna niciodată ceea ce iau. Făcând acest lucru ucidem universul și apoi dorim oarecum să dăm înapoi ceea ce luăm.
Dacă conducem acest act de a lua din natură ca o necesitate pentru existența noastră, pentru a ne susține viața, atunci este o altă chestiune. Dar trebuie să înțelegem că suntem primitori din natură și de aceea avem acest sentiment subconștient de a ne asuma o anumită responsabilitate pentru ceea ce primim.
De asemenea nu contează că nu noi suntem de vină, pentru că am fost creați în acest fel, deoarece nu am avut de ales în această problemă. Viețile noastre au fost create în așa fel tocmai pentru că trebuie să înțelegem că trăim într-o lume în care dacă luăm ceva pentru beneficiul propriu, atunci trebuie să plătim pentru asta, să dăm înapoi. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem această responsabilitate și să simțim nevoia să dăm înapoi în funcție de ceea ce luăm.
Pe acest principiu de asumare a răspunderii pentru ceea ce luăm, rabinul Akiva a spus “cartea este deschisă, iar mâna scrie, iar persoana împrumută, dar mai târziu va trebui să returneze totul”. În consecință vedem că, cu cât evoluăm mai mult cu atât luăm mai mult pentru noi în mod disproporționat, ceea ce duce la un efect de bumerang negativ la scară globală; suntem loviţi înapoi cu suferinţe de tot felul pentru excesul nostru de primire.
Este o chestiune complexă, pentru că natura este un sistem integral închis. Pentru a trăi optim într-un astfel de sistem, trebuie să fim foarte atenți la ceea ce luăm din el, să folosim totul de dragul de a da înapoi sistemului.
Cum putem ajunge atunci la echilibru și armonie cu natura?
Putem prin obținerea sentimentului de unitate cu natura, dobândirea unei noi naturi care ne oferă capacitatea de a dărui atât cât luăm. Apoi putem reglementa cât luăm și cât dăm.
Suntem în curs de dezvoltare din lipsa conștientizării conexiunii noastre reciproce cu natura, de la care putem lua fără a ne gândi de două ori, lucru care ne conduce la tot felul de forme extreme de suferință cum ar fi furtul și crima, la o stare de conștientizare completă a noastră, reciprocitate cu natura, unde vom simți că pur și simplu nu putem lua de la natură fără a fi nevoie să dăm înapoi proporțional cu primirea noastră. O astfel de stare ne va susține într-o stare în care nu vom lua mai mult decât esențialul vieții noastre și cu atât mai mult ne va salva de multe suferințe, inclusiv de furt și crimă.
Întrebare:
Întrebare:
Comentariu:
Întrebare:
Întrebare:
Întrebare:
Întrebare:
Întrebare:
RSS Feeder Subscription
E-mail Subscription