Noul meu articol pe Linkedin “Nimic nu sperie mai mult decât pierderea onoarei ”

Dintre toate fricile noastre, probabil cea care este cea mai intensă este frica de a ne pierde onoarea, de a fi rușinaţi. Pentru cei mai mulți dintre noi, respectul de sine înseamnă mai mult decât orice altceva. Dacă îl pierdem, de multe ori preferăm să murim. Nicio altă specie nu îl are în afară de oameni. Animalele se gândesc doar la a-și duce viața cât mai confortabil din punct de vedere fizic. Dacă întâlnesc un animal mai puternic se retrag fără să se gândească și cu siguranță fără jenă. Noi pe de altă parte, am putea alege să-i înfruntăm pe cei care sunt considerați mai puternici decât noi, în speranța că asta ne va câștiga respect sau pentru că ne este jenă să mărturisim că suntem mai slabi decât alţii. Complicațiile care rezultă din acest comportament bazat pe respect sunt enorme.

Cu toate acestea, cu toate necazurile pe care le provoacă urmărirea onoarei, ea este și motorul dezvoltării umane. Dacă nu ar fi dorința de a-i înlocui pe ceilalți, nu am dezvolta civilizația și am fi totuși la fel de sălbatici ca strămoșii noștri care trăiau în peșteri sau dormeau în copaci de teamă să nu fie mâncați de animale.

Să luăm, de exemplu, băiețelul de 8 ani care tocmai a urcat pe El Capitan împreună cu tatăl său. Stânca, un monolit de granit falnic de aproximativ 3.000 de picioare (914 m) înălțime în Parcul Național Yosemite, California, este una dintre provocările finale ale lumii pentru alpiniști. Ce l-a determinat pe tatăl său să-l supună unui asemenea risc? Dorința de faimă, căutarea onoarei, așa cum a spus însuși tatăl: „Ce săptămână uimitoare! Sunt atât de mândru de Sam [numele băiatului]”.

Pentru mulți oameni, respectul înseamnă mai mult decât viața lor fizică. Evident, în unele cazuri înseamnă mai mult decât viața copiilor lor.

Cu cât ne îndepărtăm mai mult de nivelul animal către nivelul uman, cu atât prețuim mai mult respectul și cu atât ne deranjează mai puțin existența noastră fizică. Invidiem pe oricine și pe toți cei care au realizat ceva pe care îl considerăm demn de laudă, pentru că vrem lauda. Unii oameni chiar invidiază oameni celebri de acum multe generații, precum mari conducători sau cuceritori. Alții doresc să fie cei mai mari din toate timpurile în domeniul lor și speră că realizările lor vor supraviețui vieții fizice mult timp după plecarea lor.

Cu toate acestea, dorința de respect nu este în mod inerent negativă. Există un scop bun pentru orice, inclusiv urmărirea respectului. Urmărindu-l, această urmărire ne face să lustruim și să ne îmbunătățim valorile și obiectivele. Ne ridică de la dorințele fizice la cele spirituale și în cele din urmă, ne determină să renunțăm la natura noastră, deoarece egocentrismul ei ni se pare dezonorant.

Când se întâmplă asta, iar propria noastră căutare egoistă a respectului ne determină să dorim să devenim altruişti, ne dăm seama că dacă nu ar fi fost căutarea onoarei nu am fi ajuns la un obiectiv atât de sublim şi nobil. Pe măsură ce ne ajustăm și reluăm valorile, ajungem să realizăm că transcenderea dorinței de respect și concentrarea asupra celorlalți mai degrabă decât asupra noastră este cel mai onorabil, admirabil și demn obiectiv. O persoană care a ajuns la asta nu va mai urmări respectul și va evita complicațiile care însoțesc această poftă.

Mai mult, o astfel de persoană va fi bună cu ceilalți și nu pentru a le câștiga respectul, ci pentru că bunătatea în sine este calitatea cea mai demnă de respect.

Societatea „plantează” în mintea noastră tot felul de idei despre ceea ce este de respectat și ce nu. Adesea, aceste idei sunt dăunătoare nouă sau altora. Cel care s-a ridicat deasupra dependenței de respectul societății nu va fi influențat de idei trecătoare și negative despre ceea ce este de respectat. Acea persoană va simți că supunerea față de propriul ego este cea mai dezonorantă stare care există, iar grija față de ceilalți este cea mai admirabilă. Când a face lucrul admirabil devine motivația oamenilor pentru acțiune, lumea va fi un loc minunat în care să trăiești.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Michael Laitman, în The Times of Israel: “Ce găsesc în înțelepciunea Cabalei ”

Cu câteva săptămâni în urmă, o jurnalistă de la revista franceză pentru femei Fémitude mi-a scris întrebându-mă dacă aș fi dispus să răspund la o întrebare pentru un articol pe care îl scria despre înțelepciunea Cabala. Întrebarea ei a fost: „Ce încearcă Dr. Laitman să descopere prin Cabala?” adăugând că intenționează să includă răspunsul meu în articolul ei.

M-am bucurat să-i răspund, pentru că sunt foarte mulțumit că există interes pentru înțelepciunea Cabala în Franța, cu atât mai mult pentru că este o revistă pentru femei și rolul din ce în ce mai proeminent pe care îl joacă femeile în societate, spre încântarea mea, face cu atât mai important faptul ca ele să știe ce este Cabala și ce oferă ea.

De-a lungul anilor, au existat multe mituri despre ceea ce este Cabala și i s-au atașat tot felul de mituri și povești despre magie și idei ezoterice. Adevărat, Cabala autentică nu are nimic de-a face cu misticismul, magia, amuletele sau ceva de genul acesta.

Înțelepciunea Cabala studiază forțele naturale, fizice, la fel cum fizica lui Newton studiază forțele fizice. Diferența dintre forțele pe care le-a studiat Newton și forțele pe care le studiază Cabala este că instrumentele nu pot detecta forțele despre care vorbește Cabala. Pentru a studia forțele pe care le discută înțelepciunea Cabala, trebuie să ne schimbăm noi înșine, natura noastră.

Natura noastră inerentă se concentrează pe interesul personal. Drept urmare, vedem lumea ca elemente separate, blocate într-o luptă pentru supraviețuire. Cabala demonstrează că într-adevăr nu există nicio luptă; există complementaritate și sprijin reciproc. Cu toate acestea, pentru a descoperi acest lucru, trebuie să ne schimbăm percepția despre lume de la egocentrică la holistică și incluzivă. Altfel, vom interpreta greșit tot ceea ce vedem, conform minții noastre egoiste.

Odată ce ne schimbăm, descoperim că lumea nu constă din elemente care luptă unul împotriva celuilalt pentru supraviețuire, ca în motto-ul „supraviețuirea celui mai apt”. Mai degrabă, forțele universului se echilibrează și se sprijină reciproc. Bătălia există doar în mintea noastră, dar nu putem vedea acest lucru până când nu dobândim o nouă perspectivă, ca și cum am trece de la o viziune bidimensională la o viziune tridimensională.

Înțelepciunea Cabala îmbrățișează grija față de ceilalți, solidaritatea și unitatea. O face nu numai pentru că este mai plăcut să trăiești în acest fel, deși cu siguranță este. Dacă aceasta ar fi singura motivație, am fi într-o luptă constantă împotriva naturii noastre, care se străduiește constant să revină la narcisism. Înțelepciunea Cabala pledează pentru valori pro-sociale, pro-umanitate, deoarece atunci când ne extindem viziunea și îi putem vedea pe alții, vedem realitatea adevărată și începem să percepem forțele pe care o minte centrată pe sine nu le poate înțelege. Odată ce descoperim cum funcționează lumea cu adevărat, nu ne vom mai întoarce niciodată la egoism.

Acesta este motivul pentru care studiez Cabala: să mă schimb și să văd lumea așa cum este cu adevărat. Ca parte a eforturilor mele de asemenea predau Cabala, deoarece odată ce îți dai seama de darul pe care îl oferă celor care o studiază, nu poți să-l păstrezi pentru tine, deoarece nimic nu ar fi mai egoist decât să păstrezi o astfel de piatră prețioasă ascunsă lumii.

Pentru a afla mai multe despre Kabbalah, vă rugăm să vizitați website-ul meu, pagina mea web personală,  sau cursurile noastre de Cabala.

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Să știți că nu există nicio esență a vreunei ființe în lume, atât cele percepute de simțurile noastre, cât și cele percepute de ochiul minții noastre, care să nu fie inclusă în Creator (Baal HaSulam, Studiul celor zece Sefirot, capitolul 1, Observația interioară, punctul 1).

Creatorul  este o forță generală care include totul. Nu numai ceea ce vedem, ci în general tot ceea ce se întâmplă, este localizat sau există oriunde, totul este inclus în Creator.

Întrebare: Dacă Creatorul este o calitate a dăruirii și o calitate a unității, iar lumea noastră este egoistă, de ce lumea noastră este încă inclusă în El? Cum putem înțelege asta?

Răspuns: Pentru că o percepem incorect.

Întrebare: Răul pe care îl vedem în lume este în Creator sau noi îl percepem în acest fel?

Răspuns: Aceasta este percepția noastră. De fapt, în lume nu există deloc rău.

KabTV “Studiul celor Zece Sefirot (TES)” 10/16/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Michael Laitman, pe Quora: “De ce se deteriorează lumea?“

Lumea începe să înțeleagă unde se află. Începem să fim de acord cu faptul că viitorul nu va fi mai bun decât este astăzi, iar următoarea generație va fi mult mai rău decât noi.

Am depășit perioada de vârf a progresului fizic și ne aflăm în prezent într-o perioadă de paşi înapoi, fără a ne aștepta nimic bun în viitor.

Astfel, vom fi martori la tot mai multe fenomene negative la nivel general, cum ar fi depresia în creștere, singurătatea, anxietatea, stresul, abuzul de droguri, ratele de sinucidere și o atmosferă generală de disperare.

Astăzi, a devenit din ce în ce mai obișnuit să ne uităm la copiii noștri și să ne gândim: „Ce păcat că s-au născut! Priveşte la felul lumii în care cresc! Ce fel de lume le lăsăm!?” Prin urmare, trebuie să învățăm ce urmează și să facem acest lucru foarte repede.

Cabaliștii au scris despre perioada de tranziție majoră în care lumea noastră a intrat cu mult timp în urmă și au descris soluția cuprinzătoare pentru modul în care ne putem îmbunătăți viața: o metodă de conexiune pozitivă unul cu celălalt, mai presus de impulsurile noastre egoiste și separatoare în creștere.

Prin urmare, lumea se deteriorează pentru a ne arăta că modul actual în care ne trăim viețile – în creșterea detașării interioare unul de celălalt – nu ne duce la nimic bun și că schimbarea direcției către un curs pozitiv depinde numai de dărâmarea zidurilor dintre noi. Conectându-ne unul cu altul, vom descoperi un viitor mai bun.

Bazat pe videoclipul „De ce se deteriorează lumea” cu cabalistul Dr. Michael Laitman. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Cum poți pune ceva într-o conexiune care ar putea influența un om obișnuit?

Răspuns: Trebuie să investesc o intenție altruistă în munca mea și în tot ceea ce fac. Vreau ca oamenii să simtă că mântuirea lor se află în conexiunea dintre ei, deoarece găsim în ea o forță superioară specială a naturii care poate face pentru noi tot ceea ce ne dorim mai mult, în orice aspect: sănătate, familie, educație, relații sociale, pace și securitate.

Aceasta este viața ca în paradis. Chiar mai mult decât în ​​paradis. Pentru că din lumea noastră trecem într-o stare spirituală fără nici un sentiment de moarte, chiar și fizică. Pur și simplu urcăm la următorul nivel.

La fel cum nu simt materia neînsuflețită din corpul meu, nici chiar materia vegetativă. Îmi tund unghiile și părul și nu simt nicio pierdere. În același mod, pierd treptat sentimentul nivelului animal, odată ce mă ridic la nivelul următor, în relația corectă între oameni, creând acest nivel în conexiune dintre noi și trăind în el.

Încep să mă simt doar la nivelul „umanului” și ajung la starea de existență eternă perfectă. La asta trebuie să ajungem.

Comentariu: Dar tu spui: Daca omul nu vrea sa faca schimbari interne, poti investi in el orice vrei, dar nu îl va afecta in niciun fel.

Răspunsul meu: Nu, sub influența societății el va dori să se schimbe pentru că suntem o consecință a societății. Nu poți face nimic în privința asta! Dacă societatea este pătrunsă de această idee, atunci omul este inevitabil de acord cu ea și acționează în aceeași direcție.

Întrebare: Când comunici cu cineva sau dai lecții, cum influențezi acel public sau acel om cu care ești în contact, astfel încât să-l schimbe?

Răspuns: Acționez din mine însumi. Din moment ce sunt purtătorul acestei idei, cineva care comunică cu mine prin materialele mele în orice tip de media se infectează cu ea și treptat începe să lucreze în interiorul ei.

KabTV „Am primit o întrebare. Investește o parte din tine” 30.08.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Comentariu: În Iran protestele continuă. Părea că se vor termina foarte repede, că vor fi zdrobiți pentru că guvernul deține un control puternic, în principal prin frică și intimidare. Dar brusc, continuă protestele care au început după ce poliția morală a ucis o fată de 22 de ani. Oamenii au ieșit în stradă. Ei arată imagini cu femei care își scot hijaburile și își tund părul.

Se părea că numai frica funcționează, că omul este sclavul fricii. Și brusc, există o stare de ridicare deasupra ei.

Răspunsul meu: Am înțeles. Cert este că Iranul este o țară specială, dezvoltată spiritual, nu religios. O țară străveche, aș spune chiar respectată, care este unul dintre leagănele civilizației.

Întrebare: Perșii?

Răspuns: Da. Dacă se trezesc corect, această țară va fi foarte puternică și prosperă.

Comentariu: Este interesant că spuneţi asta despre dușmanii noștri, s-ar putea spune chiar înverșunați.

Răspunsul meu: Nu contează. Inamicul poate fi si el respectat.

Am vizitat odată un Sufit  fugar în Anglia. Sunt mulți astfel de oameni acolo, deci nu poți să nu ţii cont de  toate acestea.

Comentariu: Cât de mult vorbea despre iubire!

Răspunsul meu: Da. Iubirea trăiește în iranieni.

Întrebare: La urma urmei, trebuie să stabilim un fel de relație cu ei?

Răspuns: Depinde de ei. Cred că am fi cu siguranță de acord cu asta, dar partidul lor este prea religios. În general, nu există nicio reținere între noi, de ambele părți. Absolut. deloc

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 9/29/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Comentariu: Rugăciunea în inimă apare automat, adică orice lipsă care se manifestă: vreau să beau, vreau să mănânc, vreau, vreau.

Răspunsul meu: Fiecare ființă vie, tot ceea ce există, o are.

Întrebare: Ce părere are Creatorul despre asta?

Răspuns: Nimic. El Însuși trezește aceste dorințe și, de asemenea, le împlinește.

Întrebare: Vrea El ca eu să cer? Sau nu există niciun sens în asta?

Răspuns: Dacă ceri împotriva naturii tale, deasupra naturii tale, atunci aceasta este o chestiune complet diferită. Te întorci în mod conștient către natura ta și către Creator și vrei să te schimbi.

Întrebare: Dacă, de exemplu, sunt bolnav și vreau să fiu vindecat, atunci în principiu, are rost să cer Creatorului asta, la urma urmei, El a provocat această boală?

Răspuns: Cererea ajută în orice caz. Orice adresare către Creator ajută. Este mai bine să te întorci la El și să ceri orice pentru a fi direcționat direct către El.

De fapt, rugăciunea ar trebui să fie pentru îndreptarea către direcția corectă, numită Kavana, intenţie, și atunci va fi foarte eficientă.

KabTV “Stări Spirituale” 9/25/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Apartamente schimbate — mutat din Sodoma în Gomora (Stanislaw Jerzy Lec).

Răspunsul meu: Există totuși o diferență. Există Sodoma și există Gomora.

Comentariu: Dar totuși, ambele orașe au fost distruse.

Răspunsul meu: Nu contează. Au fost distruse, dar în moduri diferite.

Întrebare: Unde ar trebui să mă mut cu adevărat dacă vreau să evadez din Sodoma, din dorința de a trăi pentru mine?

Răspuns: Doar în interiorul tău. Învinge-ți egoismul și acolo există Creatorul în interiorul tău.

Întrebare: Atunci va exista o cale de ieșire, scăpăm din Sodoma către Creator? Asta vrea El?

Răspuns: Acesta este singurul mod de a-L atinge și de a-L descoperi.

Întrebare: Când Creatorul spune: „Voi distruge Sodoma și Gomora”, ce înseamnă asta?

Răspuns: Înseamnă acele forțe care ne împiedică să-L dezvăluim.

Comentariu: Creatorul pare să spună: „Tu trebuie să Mă descoperi. Dar tu rezisti, așa că trebuie să distrug.”

Răspunsul meu: Da. Acestea sunt două calități dezgustătoare care împiedică revelarea Creatorului și o fac într-un mod foarte puternic. In general nu sunt egoiste, dar ne derutează pe parcurs și nu putem face nimic. Acestea sunt calități în interiorul omului.

Întrebare: De ce nu sunt egoiste aceste calități?

Răspuns: Să spunem o interdicție de a fura sau o interdicție de a lua de la celălalt.

Întrebare: Acestea sunt legile Sodomei?

Răspuns: Da. Se pare nu numai că nu poți da celuilalt, dar nu ai dreptul să primești de la celălalt. Nu poți ajuta și accepta ajutor. Trebuie să trăiești independent, pe cont propriu, foarte precis și corect.

Comentariu: „Al meu este al meu, al tău este al tău.”

Răspunsul meu: Dacă am trăi cu toții în lumea de astăzi conform unor astfel de legi, lumea ar fi diferită.

Întrebare: Atunci de ce vrea Creatorul să distrugă Sodoma și Gomora?

Răspuns: Pentru că nu duce la corectare, la apropierea unul de celălalt, la sprijin reciproc, la adeziune reciprocă și revelare a Creatorului.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 12/27/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Michael Laitman, pe Quora: “De ce ne comparăm cu oricine?“

Suntem făcuți dintr-o dorință de a ne bucura, care se bucură în detrimentul celorlalți. Acesta este ego-ul nostru uman și ne dă un sentiment de sine comparându-ne cu ceilalți. Când ne comparăm cu ceilalți, ne separăm de ei și dorim să fim superiori – să-i controlăm și să-i suprimăm în diferite moduri.

O astfel de înclinație nu există în gradele mineral, vegetal și animal ale naturii, ci doar la nivel uman. Din punct de vedere fizic, existăm la nivel animal, dar dorința și înclinația noastră interioară aparțin unui grad superior numit „uman” sau „vorbitor”. La un asemenea nivel, ne dorim să înghițim întreaga lume.

Stâncile, plantele și animalele, adică nivelurile mineral, vegetal și animal ale naturii, nu au o asemenea dorință de a-i face pe alții să se închine la comenzile lor, așa cum facem noi oamenii. Suntem singurii care avem o astfel de problemă. Ne irosim viețile cu asta, dorind să ne împlinim această înclinație și dorință, iar natura ne obligă să facem acest lucru.

Dacă nu ne-am compara, atunci nu ne-am simți ca și cum am exista. Ne-am simți ca orice animal, care trăiește în momentul de față și nu are dorințe suplimentare. Noi totuși, conținem un grad superior numit „înclinația rea”, ego-ul uman care se compară cu alții și care își dorește superioritatea. Pe de o parte, se numește „rău”, dar pe de altă parte împinge omenirea să progreseze și să încerce diferite lucruri – să realizeze această dorință. Simțim că trebuie să o realizăm, altfel ne-am simți inexistenți.

Bazat pe videoclipul „De ce ne comparăm?” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Nitzah Mazoz. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

 

 

 

“Why do we compare ourselves with anyone?” (Quora)

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Tora este scrisă în limbajul ramurilor. De exemplu, în Tora cuvântul „Egipt” (Mițraim) înseamnă „concentrarea răului” (Miț Ra). Adică, un cabalist simte răul naturii sale egoiste, dar îl numește Egipt. În lumea noastră există o astfel de țară sau, să zicem, un loc. Acest lucru este clar.

Dar, când un Cabalist spune termeni precum „Keter, Hochma, Bina, Zeir Anpin”, nu există nicio manifestare a unor astfel de cuvinte în lumea noastră. Unde sunt ramurile lor?

Răspuns: Parțial, ele se manifestă. În lumea noastră există cuvinte precum „Keter, Hochma, Bina”, deși le folosim într-un context complet diferit. Dar există și termeni care nu sunt folosiți în lumea noastră. Cabaliștii le-au derivat din realizarea lor spirituală.

Cu alte cuvinte, există obiecte spirituale care nu se manifestă în lumea materială. Și sunt acelea care se manifestă, așa cum vedem ramurile, le putem numi.

Comentariu: Dar dacă nu le putem numi, atunci cabaliștii au venit cu tot felul de nume, de exemplu, „Zece Sefirot”, care de fapt nu înseamnă nimic?

Răspuns: Acest lucru nu este inventat, ci este derivat din atingerea lor. De exemplu, de ce au numit muntele din Ierusalim, Muntele Măslinilor? Pentru că au văzut că este potrivit pentru plantarea de măslini pe el. La fel și cu celelalte cuvinte.

Adică, dacă omul nu are realizarea spirituală, nu poate cerceta nimic în Cabala.

Din KabTV “Studiul celor Zece Sefirot (TES)” 10/16/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→