Când simt o nouă dorință pentru ceva, se numește coborâre. În realitate, nu există coborâri: “Sfințenia crește, nu scade”. Cu toate acestea, atunci când o nouă dorință coruptă apare în noi, o percepem ca pe o coborâre.

Fiecare dintre noi experimentează apariția unor noi dorinţe egoiste. Dacă suntem conectați corect unul cu celălalt, aceste dorințe ne leagă automat și le răspundem instinctiv.

Aceasta înseamnă că eu percep dorințele prietenului meu ca fiind ale mele, iar ei le percep pe ale mele ca pe ale lor. În acest fel, ne tragem continuu unul pe altul și ne ridicăm împreună. Nu este nevoie de o lună sau chiar de o săptămână să zăbovim într-o stare de coborâre, să așteptăm ca mila Creatorului să ne scoată din ea. Asta nu se întâmplă.

Dacă facem parte dintr-un grup, fiecare nouă coborâre, care este necesară pentru revelarea întregului Kli (vas), întreaga dorință este simțită de toată lumea ca un avantaj extraordinar, ca o mare descoperire. De aceea se spune că un bătrân merge aplecat ca și cum ar căuta ceva ce a pierdut. „Unde sunt dorințele mele? Unde sunt intențiile necorectate pe care le pot ridica de la pământ, le pot ridica, și prin urmare, mă pot înălța?”

Dar acest lucru este posibil doar dacă faci parte dintr-un grup, dacă te bazezi pe prietenii tăi și știi cu certitudine că ești conectat cu ei. În acest fel ei te susțin și tu îi susții pe ei.

Din Lecția zilnică de Cabala 5/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova “Întoarcerea către Creator”

Filed under: Spiritualitate | Add Comment →