Deconectarea de la gânduri, cunoștințe și de simţirea că totul vine de la Creator este realizată în beneficiul nostru.

Acesta este întunericul, când mă deconectez de Creator, nu întunericul lumii noastre unde mi se pare că rău este întuneric și bine este lumină. Nici măcar nu vorbesc despre lumină fizică și întuneric.

Când trec la percepții spirituale și mă străduiesc să abordez o înțelegere corectă a faptului că Creatorul determină toate sentimentele bune și rele din mine, trebuie să învăț să percep întunericul și lumina nu ca sentimente din dorințele mele egoiste sau ca înțelegere din mintea mea egoistă, ci ca grade de conexiune cu Creatorul, indiferent dacă se simte plăcut sau neplăcut, clar sau neclar.

Aici are loc deconectarea unui om de Creator, care poate fi descrisă ca o “coborâre”. Aceste coborâri, însă, sunt în beneficiul nostru. Ele ne permit să examinăm dacă urmărim cu adevărat calea spirituală.

Dacă sunt pe calea spirituală, voi începe să percep coborâri, în care sunt complet aruncat din simţirea spiritualității și voi recunoaște că sunt deconectat de înțelegerea că Creatorul îmi formează întreaga percepție asupra lumii și asupra mea. Când îmi dau seama de acest lucru, este considerată “zi”, când nu, este “noapte” sau întuneric.

Prin urmare, se spune că o coborâre pe care o experimentează omul, este în beneficiul său. Trebuie să ne îndepărtăm de percepțiile egoiste în care binele este văzut ca o ascensiune și răul ca o coborâre. În schimb, ar trebui să începem să evaluăm coborârile și ascensiunile pe baza alinierii lor cu scopul dezvoltării noastre: ceea ce ne aduce mai aproape de scop este o ascensiune și ceea ce ne îndepărtează de scop este o coborâre.

Din Lecția zilnică de Cabala 4/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova “Munca în ascundere”

Filed under: Spiritualitate | Add Comment →