Influența mea asupra mediului determină ce primesc de la el, ce va fi grupul, ce va fi lumea mea și ce voi fi eu. Trebuie să înțelegem că mediul este ceea ce Creatorul descrie pentru mine și că nu este ceva fix. Fiecare din noi are propria lui imagine și nu putem să combinăm, să adăugăm, să asamblăm, să comparăm și să potrivim aceste imagini, deoarece ele sunt complet individuale. Prin urmare, prin influența mediului eu mă influențez pe mine.

Fiecare persoană ar trebui să spună „Întreagă lume a fost creată pentru mine”, ceea ce înseamnă că trebuie să înțeleg și constant să-mi pese de corecția lumii, să-i satisfac cerințele și să mă rog pentru lume. Întreaga lume este dorința mea, în care văd în mod specific starea mea și asta este lumea mea. Dacă îmi schimb dorințele, calitățile, atunci lumea pe care mi-o imaginez se vă schimba, de asemenea.

Cu toate acestea, pentru a-mi schimba dorințele corect, selectiv, prin propria mea alegere, trebuie să fiu într-un grup care mă va ajuta să-mi schimb dorințele cu unele tot mai înalte. Atunci am să mă simt tot mai jos și, prin urmare, am să tânjesc să devin tot mai mare, pentru a mă ridica și vedea lumi tot mai înalte. Fiecare imagine pe care o văd este numită o lume.

Abilitatea de a vedea ascensiunea constantă, adică lumile superioare, este obținută prin includerea într-un grup și prin primirea dorințelor mai înalte decât dorințele mele individualiste, egoiste de la el. Toată munca mea pentru mediu este, de fapt, munca pentru mine, însumi. În acest caz eu mă ridic și cresc.

Așa că, atunci când o persoană spune „Întreagă lume este creată numai pentru mine”, chiar este așa. Totuși, nu este așa pentru ca ea să primească întreagă lume, ci să se corecteze pe sine și să înalțe lumea pe care el sau ea o simt la cel mai înalt nivel, la lumea în care este doar Creatorul. Omul va simți această lume în grup, în grupul de zece prieteni, ceea ce îl va aduce la o percepție absolut clară a lumii ca HaVaYaH – zecele, adică zece Sfirot în care Creatorul este revelat în toată puterea Lui.1

Cel care vrea să obțină echivalența de formă cu Creatorul nu trebuie să se gândească dacă el este la control. Nu ar trebui să fie asemenea întrebări la orizont; până la urmă Creatorul nu se gândește la asta. Nu este o diferență de formă mai mare decât atunci când o persoană își face griji despre influența sa asupra lumii, asupra grupului. Ar trebui să se detașeze de asemenea griji și să dea toate acestea Creatorului. Prin urmare, oricine se gândește la propriul control asupra lui, însuși și a grupului, este fără îndoială separat de Creator și nu va obține niciodată echivalența de formă cu El.

Toate acțiunile unei persoane ar trebui să fie direcționate spre adeziunea cu Creatorul, însemnând spre dăruire și spre beneficiul celorlalți, care este condiția pentru adeziunea completă cu Creatorul. Omul ar trebui să încerce să își deconecteze „eu-l” din orice interferență în el, însuși și în lume și să se schimbe pe el, însuși, pentru a ajuta, a oferi, a influența într-un mod bun și, astfel, să aducă forța pozitivă și nimic mai mult. Atunci ne vom apropia de Creator, simțindu-L tot mai mult ca partenerul nostru.2

Din congresul din Moldova „Ziua unu” 9/6/19, „Cum pot să influențez societatea”, lecția 3

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →