Discuții despre Treptele Scării, Partea 161

Ce ar trebui să facem în momentul următor?

În momentul următor, trebuie să ne unim mai profund cu simțirile noastre, să ne ascuțim și mai mult simțurile și să dezvoltăm o acuitate interioară mai mare în contactul nostru cu Creatorul. Această căutare, această conexiune, această descoperire a contactului, ne este dată prin creșterea iluminării asupra noastră. Aceasta este recompensa.

Trebuie să înțelegem că avansarea către corectarea finală, chiar dacă include diverse stări de alternare a luminii şi întunericului, este în sine recompensa. Atunci când ni se dă o deficiență și capacitatea de a împlini acea deficiență, aceasta este recompensa noastră. Cum ar putea fi altceva decât recompensa?

Pedeapsa este atunci când ne simțim abandonați, când simțim că nu ni se acordă atenție, ca și cum am fi în suspensie. Nu există o pedeapsă mai mare. „De ce m-ai părăsit?” Acest sentiment în sine este pedeapsa.

Cabaliștii sunt oameni care tânjesc după Dumnezeire și care sunt într-adevăr, așa cum este scris, „evrei”, adică din sămânța lui Avraam, Isaac și Iacov. Cum a fost Avraam diferit de celelalte națiuni? El era Cabalist. Prin faptul că și-a recunoscut Creatorul și a dorit să se unească cu El, el se deosebea de vecinii săi perși.

Pentru a clarifica, națiunea israeliană nu este unică prin gene biologice, ci pentru că este un grup de cabaliști care s-a separat de poporul persan. Prin urmare, ei s-au numit „evrei” (Yehudim) sau „evrei” (Ivrim). „Evrei” pentru că ei caută unificarea (Yichud) și „evrei” pentru că trec (Laavor) bariera (Machsom) dintre lumea noastră și lumea spirituală. Aceasta este națiunea noastră. Când cădem din gradul de cabaliști, devenim ca cei numiți „neamuri”.

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →