Discuţii despre Treptele Scării, Partea a 20-a

Corectare cu o atingere blândă a ghidării: dorința interioară, mijlocie și exterioară

Nu este rolul nostru să ne judecăm pe noi înșine ca fiind puternici sau slabi, curajoși sau lași, înțelepți sau proști. Trebuie să depunem eforturi cât mai mult posibil în procesul de dezvoltare, conform înclinațiilor și naturii noastre interioare.

Este scris: ”Rugăciunea fiecărei guri”. Aceasta înseamnă că Creatorul aude rugăciunea fiecărui om. Cu alte cuvinte, nu contează cine suntem sau ce simțim; fiecare, cu propriile noastre sentimente, și chiar mai adânc, în inima noastră ne rugăm Creatorului. Această deficiență influențează atitudinea noastră față de Creator și atitudinea Creatorului față de noi.

În inimă, există un strat superior și exterior prin care ne simțim dorințele și prin care le putem îndrepta către Creator. De exemplu, am putea dori să facem apel la Creator cu o dorință specifică aparținând muncii spirituale, care este îndreptată spre scopul creaţiei. O astfel de dorință, deși exterioară și artificială de când am trezit-o, este primită mai sus. Totuși, în măsura în care este externă pentru noi, este externă și sus.

Dacă ne adâncim și examinăm cea mai interioară dorință a noastră, evaluând ceea ce dorește cu adevărat inima noastră, am putea descoperi că ea nu tânjește după obiectul rugăciunii noastre. S-ar putea să descoperim că de fapt dorim odihnă sau o mică plăcere, în loc să călcăm pe calea către scopul creației și să țintim la chestiuni înalte. Un astfel de sentiment face parte tot din rugăciune. Cu cât ne expunem mai mult dorința cea mai interioară, cu atât ea este mai primită sus.

În inimă, există o dorință interioară și mai profundă, care este dincolo de nivelul conștientizării și simțirii noastre. Ne este ascunsă în întregime. Dar pentru că este dorința cea mai interioară, cea mai adevărată și cea mai profundă, ea este primită pe deplin sus, cu întreaga sa putere și forţă. Când un răspuns la această rugăciune, această dorință ascunsă, vine de sus, este rar înțeles.

Fiecare există în fiecare moment într-o stare care rezultă din simţirea din inima lui, care decurge din rugăciunea lor. Cu toate acestea, nu știm cum să conectăm rugăciunile interioare, mijlocii și exterioare ale inimii cu răspunsul Creatorului, deoarece nu suntem conștienți de dorința cea mai profundă a inimii noastre.

Dacă am fi conștienți de această dorință și am simți-o, chiar și din starea noastră actuală, pe baza calităților și simţirilor noastre prezente, am înțelege în ce măsură ne abatem de la ceea ce ar trebui să simțim pentru a progresa spre scopul creației. Dacă am simți această abatere, am ști ce corectare specifică trebuie făcută de sus și am înțelege atunci stările spirituale pe care Creatorul ni le trimite să le primim prin care devenim corectați. Cu toate acestea, deocamdată, astfel de stări ne sunt ascunse.

Cu toate acestea, în orice moment și în fiecare stare, ridicăm o rugăciune, MAN, și primim MAD în schimb. Cu alte cuvinte, ceea ce se ridică din inima noastra este primit mai sus în sistemul general, care conţine şi mecanismul care acţionează asupra noastră personal. Răspunsul se întoarce la noi, ceea ce este în esență o corectare a direcției. Este următoarea noastră stare spirituală, care este aliniată cu rădăcina sufletului nostru și cu scopul pe care trebuie să-l atingem.

Înainte de a ne angaja în spiritualitate, ne lipsește înțelegerea și simţirea că acest mecanism funcționează în acest fel. Cu toate acestea, când intrăm în spiritualitate, începem să o vedem clar și începem să lucrăm îndeaproape cu MAN și MAD. Formăm o relație reciprocă cu Creatorul, care ne leagă de El și care ne dictează fiecare acțiune și cursul vieții noastre. Aceasta se numește „jumătate de șekel”. Jumătate din muncă este dată de om și jumătate de Creator.

Baal HaSulam oferă un exemplu de fermieri din Negev care nu sunt complet conștienți de rugăciunea pe care o ridică. Cu toate acestea, cererea lor pentru ploaie este primită mai sus, iar ei primesc răspunsul mai jos. Fiecare strat al inimii noastre – interiorul, mijlocul și exteriorul – se ridică în sus și devine simțit și primit de mecanismul responsabil de aducerea fiecărei ființe create la corectarea și rădăcina sa. În consecință, corectăm inima, care este dorința noastră prin diferite condiții externe care corectează continuu direcția noastră către scopul creației.

Cu cât dorința interioară este îndreptată mai mult spre scopul creației, cu atât mai delicată va fi corectarea direcției. Adică va fi o corectare mică și moale, simțită ca o atingere blândă, călăuzitoare, ca o mamă care își sprijină tandru copilul în timp ce acesta învață să meargă. Cu cât este mai mare abaterea dintre conținutul inimii și simţirea din starea noastră actuală față de scopul creației, cu atât corectarea va fi mai semnificativă și efortul de a reduce decalajul dintre starea prezentă și cea dorită va fi mai dureros. Simțim apoi forța care ne ghidează spre bunătate într-un mod mai sever, deoarece condițiile de mediu în care suntem plasați devin mai provocatoare.

Acest mecanism al MAN și MAD de la suflete către Malchut de Aţilut și influența care se întoarce asupra sufletelor este un mecanism simplu pe care îl studiem în cartea Studiul celor zece Sefirot.

Filed under: Spiritualitate | Add Comment →