Discuţii despre Treptele Scării, partea a 76-a

Ce face cel de sus după ce cel de jos ridică MAN?

“Prin aceasta, cel superior își ridică AHP. “Ridicare” înseamnă că cel de sus îi poate arăta celui de jos meritul și plăcerea care există în Kelim ale AHP pe care cel de sus le poate dezvălui. Astfel, din perspectiva celui de jos, rezultă că el ridică Galgalta Eynaim al celui de jos, iar prin aceasta, însuşi cel de jos vede meritul celui superior. Rezultă că cel de jos urcă împreună cu AHP al celui de sus.”

Toate nivelurile constau din zece Sfirot. Sfirot Keter, Hohma și Bina sunt numite „Galgalta ve Eynaim” (GE), iar Sfirot Zeir Anpin și Malchut sunt numite “Azen, Hotem, Pe” (AHP). Această structură se aplică tuturor celor superioare și inferioare. Cel de sus își coboară AHP (Zeiir Anpin și Malhut) în cel inferior și aparent le golește, ca și cum nu ar fi nimic în el.

Dacă AHP al celui superior este gol și lipsit de lumină, cel de jos simte gol. De ce cel de sus își golește AHP? Pentru ca cel de jos să-și poată corecta GE, deoarece AHP al celui de sus rezidă în GE al celui de jos – “vasele sale de dăruire”.

Ce sunt “vasele de dăruire”? Acestea sunt vase care nu vor nimic pentru ele. Dacă nu vrem nimic, nu simțim nimic gol. Prin urmare, golul provocat de cel superior este menit să-l ajute pe cel inferior să dobândească măsura corectă și să înțeleagă nivelul și măsura în care trebuie să-și corecteze GE.

Inițial, există un defect în GE al celui de jos. Cel de jos trebuie să aducă aceste vase într-o stare de “desfătare în milă” (Hafeţ Hesed), nedorind nimic pentru sine, vase de dăruire. Când aceste vase ajung în starea de desfătare în milă, cel de jos nu va mai deține o percepție negativă și golul celui superior. Așa se face că cel de sus îi arată celui de jos golul său și oferă o măsură pentru măsura în care cel de jos trebuie să se corecteze.

În starea noastră actuală, simțim un sentiment dur de gol, ca și cum nu am avea nimic. Aceasta este influența AHP al celui de sus. Nu ar trebui să respingem acest sentiment sau să ne negăm starea noastră. În schimb, ar trebui să adăugăm efort.

De aceea, este scris: “Fă tot ce este în puterea ta să faci”. Acest lucru se întâmplă astfel încât să adăugăm vase, ecrane și forțe care ne permit să simțim că, chiar și în starea noastră actuală, unde pare că cel de sus nu are nimic, începem brusc să simțim că cel de sus conține totul. Cel de sus este perfecțiunea; nu-i lipseste nimic. Această realizare nu se datorează faptului că devenim indiferenți din cauza lipsei de vitalitate, ci pentru că cel de sus este în mod inerent bun, conține totul și nimic nu-i lipsește.

Filed under: Fara categorie, Spiritualitate | Add Comment →