Pentru ca să apară în mine nevoia de a mă uni cu prietenii, trebuie să înțeleg că voi putea simți cu adevărat unde exist în relație cu Creatorul prin intermediul lor. Acest lucru se întâmplă atunci când mă raportez la ei ca la viitorul meu punct de Keter.

Și pentru a mă uni cu ei cu scopul de a ajunge la Creator, trebuie să le folosesc dorințele, să conectez Hisronot (deficiențele) ale mele și ale lor, să le văd ca fiind mici și să trăiesc exact în tensiunea dintre aceste două puncte de vedere.

Nu poți face nimic. Altfel, dacă îmi lipsește această disparitate (care în esență, este diferența dintre cel de jos și cel de Sus, dintre ceea ce este în interiorul rațiunii și ceea ce este deasupra rațiunii), atunci nevoia de ajutor din partea Creatorului nu va apărea.

Prin natura noastră, putem îndura orice, cu excepția stării de a sta în confruntare directă între lumină și Kli, în punctul de coliziune (Bituş) din care pare că nu există nicio scăpare sau străpungere posibilă decât să urci deasupra rațiunii.

În consecință, acest punct nu poate fi perceput ca ceva pozitiv, bun sau confortabil. La urma urmei, nu are nicio bază în natura lumii noastre.

Din LecŢia zilnică de Cabala 04/05/26, Rabaș – Art.25, 1987-Ce este îngreunarea capului, în muncă

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →