În timp ce studiau în grupul lui Avraam, tovarășii săi cu aceleași gânduri și urmașii lor au primit atât Aviut (grosimea dorinței) prin exilul egiptean, cât și Zakut (puritate) prin suferința pe care au îndurat-o ca urmare a posedării unui astfel de Aviut.

Lor le-a fost dificil să rămână în adeziune cu Creatorul în timp ce se aflau în Egipt, deoarece percepeau diverse forțe externe care îi dominau și le era greu să raporteze aceste forțe la Creator. Aceasta este ceea ce se numește “exil”, și ei au construit splendidele orașe Pitom și Ramses pentru Faraon și orașe mizerabile pentru ei înșiși.

Aviut crește, și ca urmare, se pare că dorința de a primi aduce unui om lucruri bune, în timp ce dorința de a dărui aduce lucruri dăunătoare. Omul nu este capabil să conecteze cele două și să le raporteze la o singură dorință, o singură forță, un singur gând.

Acest lucru a continuat până când, în cadrul acelui grup, care până atunci devenise o națiune, au început să apară diferite tipuri de Aviut și tipuri de suflet: Moise, Aaron, Kohanim (preoții), leviții și poporul. În plus, exista și “mulțimea mixtă” (Erev Rav) care se amestecase cu ei – “un mare amestec de națiuni”.

Și totuși, din cauza numărului tot mai mare de lovituri pe care dorința lor de a le primi le suferise, fiecare individ a început să simtă că poate scăpa de stăpânirea faraonului doar cu micul punct rămas în ei, numit “Moise”. Și au început să încerce să fugă de puterea faraonului.

Au început să simtă posibilitatea de a scăpa de gândurile numite “Faraon”, “națiunea egipteană” din ei. Apoi au ajuns la o stare în care puteau unifica toate aceste forțe într-una numită “Moise” și să o atașeze Creatorului, pentru a adera la însăși ideea că “Nu există nimeni în afară de El” și “El și Numele Lui sunt una”.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 14/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Spiritualitate | Add Comment →