Intenția este posibilitatea de a exista în tărâmul spiritual. Să presupunem că îmi pun acum Tfillin. În acel moment, mă gândesc: „Ce este punerea Tfillin în spiritualitate?” Este intenția de dăruire la nivelul primirii luminii de Hochma în Roș de ZA, atunci când acesta se află în starea mare. Acesta este un nivel foarte înalt.

Rezultă că, dacă regreți că nu ai o astfel de intenție, atunci chiar în acel moment vrei deja să o ai și, într-un fel, tinzi spre ea. Acesta este deja începutul îndeplinirii spirituale a acestei porunci. Ai deja speranța că într-o zi o vei atinge. Iar dacă îți conectezi intenția și cu o acțiune din lumea noastră, atunci această îndeplinire devine completă. Și așa este cu orice.

Cu rugăciunea avem o problemă, deoarece inima nu este întotdeauna de acord cu ceea ce este scris în cartea de rugăciuni. Ne aflăm în stări diferite: ascensiuni și coborâri, astfel de stări în care nici măcar nu-mi aparțin mie însumi.

Să presupunem că citești despre ceva; ceea ce contează este măsura în care te identifici cu textul. Trebuie să-ți pui sufletul în el, atitudinea ta personală față de ceea ce citești. În orice caz, cabaliștii au scris toate acestea. Le îndeplinești pur mecanic, dar corpul este mort și trebuie explicat cum să-l reînvii. Dar dacă știi că ești mort în raport cu ceea ce au scris ei, aceasta este deja o muncă.

Cu rugăciunea este puțin diferit. Se poate întâmpla ca rugăciunea ta să nu coincidă cu cea pe care o citești. Prin urmare, este imposibil să ceri de fiecare dată îndeplinirea a ceea ce este scris în carte. De aceea, nu-ți forța inima. Este complet acceptabil dacă inima spune altceva în acel moment.

Din Lecția zilnică de Cabala 20/10/26, Rabaș – Art.15, 1986-Rugăciunea celor mulți

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →